Tensiuni între Serbia și Kosovo cu schimb de replici între premierul Albin Kurti și președintele Aleksandar Vučić

Confruntarea îndelungată - și uneori violentă - dintre Kosovo și Serbia cu privire la statutul enclavelor majoritar sârbe din nordul Republicii Kosovo părea pe cale să revină în actualitate deoarece liderii celor două țări au intensificat retorica cu insulte și acuzații în această săptămână.   

După ce prim-ministrul kosovar Albin Kurti l-a acuzat de „iraționalitate”, „disperare” și de continuarea unei „campanii agresive pentru noi conflicte”, președintele sârb Aleksandar Vučić a ripostat într-un interviu acordat pentru POLITICO.

„Dacă iraționalitatea și agresivitatea sunt pentru a avea alegeri democratice... OK, multe mulțumiri pentru el”, a spus Vučić.

Acest schimb de replici a urmat apelurilor liderului sârb din această săptămână pentru noi alegeri municipale în nordul Republicii Kosovo, pentru a reduce tensiunile care au izbucnit în 2023, când comunitatea sârbă a boicotat în mare parte scrutinul.

Sârbii locali au dorit să își exprime nemulțumirea față de Priștina, dar mișcarea s-a întors împotriva lor atunci când candidații de etnie albaneză, reprezentând puțin peste 3 % din electorat, au câștigat alegerile. În ciuda absenței unui mandat democratic clar, Kurti, un politician de stânga care a intrat în politică ca student protestatar, i-a încurajat pe aceștia să preia funcția și a trimis unități speciale de poliție pentru a-i proteja, declanșând o criză care a inflamat pasiunile de ambele părți ale frontierei.  

Confruntări armate

De la începutul disputei, un polițist și trei bărbați înarmați sârbi au fost uciși în confruntări armate în partea de nord a țării în septembrie anul trecut. În plus, zeci de soldați ai NATO au fost răniți în timpul protestelor ulterioare, în timp ce încercau să țină cele două părți la distanță.

Guvernul kosovar a confiscat sute de arme, inclusiv mitraliere, mortiere și grenade antitanc găsite în timpul raidurilor poliției în zonele în conflict.

În ciuda încercărilor repetate de a dezamorsa conflictul, Uniunea Europeană nu a reușit. Săptămâna aceasta, negociatorii UE au încercat din nou să reunească părțile la Bruxelles pentru o așa-numită reuniune trilaterală cu trimisul special al blocului comunitar pentru soluționarea conflictului, fostul ministru slovac de Externe, Miroslav Lajčák, dar acestea au refuzat.

Joi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a invitat pe liderii din Balcani la un prânz la Bruxelles pentru a discuta despre agenda UE privind creșterea economică și integrarea regiunii în piața unică europeană. Deși Kurti și Vučić au participat, aceștia nu au luat cuvântul.

„Nu avem niciun fel de relație”, a declarat Vučić înainte de călătorie.

Criticii îl acuză pe liderul sârb că joacă de ambele părți ale baricadei, încurajându-i pe sârbii locali din Kosovo să opună rezistență și făcând apoi pe victima atunci când Priștina reacționează.

Vučić a insistat asupra faptului că nu are niciun interes în alimentarea flăcărilor, în ciuda faptului că guvernul său nici măcar nu recunoaște independența Republicii Kosovo, pe care o consideră încă o provincie renegată.

„Nu vreau să particip la o campanie anti-Kurti sau la o campanie ad hominem împotriva nimănui”, a declarat Vučić, adăugând că liderii din Kosovo par să fie obsedați de el.

„Dacă citiți ce spun ei în fiecare zi, este mereu Vučić, Vučić, Vučić”, a continuat el.

Serbia continuă să sprijine financiar sârbii care trăiesc în Kosovo, în special în domeniile sănătății și educației.

Preluarea unor instituții sârbe

În ultima lună, Guvernul Kurti a trimis forțe de poliție pentru a închide și a prelua clădirile care găzduiau instituții sârbe locale în orașe precum Mitrovica de Nord, Zubin Potok și Leposavić, o regiune cu o populație de aproximativ 80000 de locuitori, majoritatea sârbi.

Ultimele măsuri luate de Priștina au provocat proteste și afirmații conform cărora Guvernul kosovar este hotărât să „curețe etnic” sârbii din zonele în care aceștia sunt majoritari.

Kurti a insistat în mod repetat că nu face decât să pună în aplicare constituția Republicii Kosovo, care îi conferă putere asupra întregului teritoriu al țării.

Serbia insistă ca Kosovo să respecte acordurile existente, inclusiv angajamentul din acordul de la Bruxelles din aprilie 2013 de a înființa Asociația Municipalităților Sârbe, un organism politic care reprezintă minoritatea sârbă din Kosovo.

În replică, Guvernul kosovar a cerut redeschiderea podului de pe râul Ibar, un punct de trecere păzit de NATO care duce spre nordul țării, majoritar sârb.

De asemenea, ambele părți se vor întâlni separat cu oficiali ai NATO în timpul călătoriei lor la Bruxelles.

Vučić susține că Kosovo blochează progresul discuțiilor.

„Chiar dacă oamenii de la Bruxelles văd care parte blochează progresul, ei nu ar spune niciodată acest lucru public”, a declarat el pentru POLITICO, susținând că: ”UE și americanii sunt de acord cu noi”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News