Tensiuni mari în Kosovo. „Este nevoie doar de un chibrit pentru a aprinde lucrurile”, susține ministrul sârb al Apărării
Situaţia în Kosovo este atât de tensionată încât cel mai mic incident ar putea duce lucrurile într-o direcţie nedorită, dar nu este nimic ciudat în aceasta în condiţiile în care Pristina şi prim-ministrul Albin Kurti iau constant măsuri care vizează destabilizarea şi expulzarea sârbilor din Kosovo, a declarat miercuri ministrul sârb al apărării Milos Vucevic, citat de agenţia Tanjug.
"Situaţia este atât de inflamabilă încât este nevoie doar de un chibrit pentru a aprinde lucrurile şi totul poate merge într-o direcţie nedorită. Nu ar trebui să ne surprindă din cauză că Pristina şi Kurti au luat în mod constant măsuri unilaterale vizând destabilizarea, precum şi nerespectarea sau scoaterea completă din context a tuturor acordurilor încheiate într-un fel sau altul. Pe de altă parte, mesajul către sârbi că ei sunt indezirabili acolo este clar", a declarat Vucevic la Prva TV.
El a adăugat că administraţia lui Kurti terorizează sârbii cu scopul de a-i expulza complet de pe teritoriul Kosovo-Metohija, denumirea folosită de Belgrad pentru fosta sa provincie.
El a spus că încercarea eşuată de marţi a autorităţilor de la Pristina de a intra în birourile comisiilor electorale municipale Zubin Potok şi Kosovska Mitrovica a avut scopul scopul de a-i nelinişti şi intimida pe sârbi.
"Povestea lor a fost că preiau controlul asupra comisiilor electorale municipale. Se presupune că au găsit nişte lucruri explozive. Ce lucruri explozive? Singurele lucruri explozive au fost armele lor şi ceea ce au folosit în demonstraţia lor de forţă".
"Desigur, explicaţia lor va fi că se pregătesc pentru alegerile din 18 decembrie, dar nu ştiu cine va lua parte la ele", a mai spus el, notând că incidentele au avut ca scop intimidarea sârbilor şi determinarea lor să părăsească provincia, adaugă Tanjug.
Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa în 2008, la nouă ani după acţiunea militară a NATO împotriva Serbiei.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii, în prezent populată aproape exclusiv de etnici albanezi, potrivit agenţiei DPA. Circa o treime dintre cei aproximativ 120.000 de etnici sârbi din Kosovo locuiesc într-o zonă ce include Nord Kosovska Mitrovica şi alte trei municipalităţi care se învecinează direct cu Serbia.
Kosovo vrea să ceară aderarea la UE
"Voi anunţa acest lucru azi, aici în faţa tuturor liderilor UE (...). Mă aflu aici ca lider al celei mai pro-europene ţări care există", a subliniat Osmani, la sosirea sa la Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest, care se desfăşoară la Tirana.
Kosovo susţine politicile UE în probleme de politică externă şi de securitate, inclusiv prin "alinierea la sancţiunile împotriva Rusiei, precum şi respingerea tuturor influenţelor externe nocive ale unor factori cum sunt Rusia şi China", a subliniat Vjosa Osmani.
UE a început deja negocieri de aderare cu patru din cele şase ţări din Balcanii de Vest (Serbia, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord), în timp ce Kosovo şi-a anunţat intenţia de a-şi prezenta candidatura la UE înainte de încheierea anului în curs. Totuşi, Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania nu recunosc independenţa kosovară declarată unilateral de Serbia în 2008, şi de aceea aderarea Kosovo la UE este foarte dificilă, în cadrul unui proces de extindere care presupune unanimitatea Celor 27, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
