• Tensiuni România - Ucraina, din cauza canalului Bâstroe. Chirieac: Este o crimă împotriva mediului. Nu poți distruge Delta Dunării

"Noi  nu reacţionăm, din nefericire, fiindcă acest scandal cu Bâstroe este de câţiva ani şi Ucraina a renunţat la el numai după ce Uniunea Europeană i-a atras serios atenţie. Dacă adânceşti acel canal, distrugi Delta Dunării, care este patrimoniu universal. Este o crimă împotriva mediului, într-o perioadă în care toată lumea se preocupă pe bună dreptate de mediu şi de climă.

Înţelegem că Ucraina are probleme. A găsit înţelegere deplină în România cu exporturile, cu faptul că porturile sale la Marea Neagră sunt practic blocate, inclusiv exportul de cereale - ştiţi acordul acela făcut de Turcia cu Rusia şi Ucraina - dar asta nu înseamnă că pot distruge ceea ce este în patrimoniul universal, ceea ce este, din toate punctele de vedere, un lucru extraordinar - Delta Dunării.

Este, dacă vreţi, o acţiune insuficient gândită din partea Guvernului de la Kiev. Iar, aici, faptul că UE cere un punct de vedere României... La ce să ceri punct de vedere? Ca să distrugi o rezervaţie? Este aberant acest lucru", a spus analistul politic Bogdan Chirieac, al Antena 3 CNN.

Cum a pornit totul

Există semnale că, în acest moment, Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.

Conform datelor MAE, pe data de 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos, scrie Agerpres.. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina. Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.

Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.

Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.

La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina. "E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare", a precizat ministrul, la Interviurile Digi24.ro. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News