Franța și Germania, țări prietene, care își maschează ”lupta pentru putere” în Uniunea Europeană, luptă cu impact asupra unor programe importante pentru UE.
Oficialii din Franța și Germania prezintă o relație durabilă de prietenie între cele două țări, cele două mari puteri ale Uniunii Europene, însă aceasta maschează o luptă pentru putere, dar și impactul acesteia asupra unor proiecte importante ale UE, de la programele comune de apărare la energia nucleară sau relațiile cu China, relatează Reuters.
Astfel, spune sursa menționată, Parisul și Berlinul sunt în dezacord cu privire la un număr tot mai mare de probleme cu impact asupra UE și nu numai.
Într-un discurs din august, Emmanuel Macron și-a făcut frustrarea publică, numind poziția Germaniei cu privire la energia nucleară "o greșeală istorică".
Franța este una dintre cele mai mari țări cu energie nucleară din lume, producând în mod obișnuit peste 70% din electricitatea sa cu flota sa de reactoare.
Tensiunea crescândă dintre capitale dezvăluie nu doar o ceartă pe probleme tehnice, ci și o lipsă de încredere între două guverne care luptă pentru interese economice majore și viziuni diferite asupra viitorului UE.
”Am impresia că guvernele nu comunică unul cu celălalt despre subiecte importante și când o fac, o fac doar prin intermediul mass-media și uneori prin indiscreții”, a declarat Detlef Seif, un parlamentar de frunte al Uniunii Creștin Democrate din Germania pe probleme europene.
Această lipsă de comunicare a determinat Berlinul să sugereze o întâlnire mai informală în această săptămână, a spus un oficial francez, scrie Reuters.
Oficialii francezi sunt nemulțumiți de ceea ce ei descriu ca fiind o încercare germană de a sabota competitivitatea industriei nucleare a Franței, a cărei electricitate ieftină le-ar putea oferi un avantaj competitiv în timp ce Germania se confruntă cu prețuri mari la gaz.
”Punctul de plecare pentru toate aceste dispute este politica antinucleară a Germaniei, care se extinde dincolo de frontierele sale”, a declarat Marc-Antoine Eyl-Mazzega, șeful centrului de energie IFRI din Paris.
Germania a decis să renunțe la energia nucleară după dezastrul de la Fukushima din Japonia din 2011, închizându-și ultimele reactoare în aprilie.
Cu accesul Germaniei la gazul rusesc ieftin întrerupt în urma invaziei Ucrainei, industria sa se confruntă cu costuri în creștere pentru electricitate. BASF, un indicator al industriei germane, își reduce locurile de muncă în Europa și investește în China în schimb.
”Și-au tras în picior, iar acum vor să tragă și în noi pentru a se răzbuna”, a declarat un oficial francez pentru Reuters sub protecția anonimatului.
Germania și alte state membre ale UE susțin reglementări mai stricte privind sprijinul de stat pentru prețurile la energie. Oficialii de la Berlin se tem că Parisul va oferi contracte cu preț fix susținute de stat pentru energie nucleară companiei naționale EDF și va cheltui veniturile obținute pentru sprijinirea industriei franceze.
Există, de asemenea, preocuparea în Germania că Franța ar putea atrage companii peste fluviul Rin cu energie mai ieftină, a spus un executiv al unei companii cu cunoștințe despre negocierile franco-germane.
Nu este clar dacă Franța și Germania pot ajunge la un acord la Hamburg înaintea unei importante întâlniri a UE privind energia la 17 octombrie, dar analiștii sunt sceptici.
”Franța nu pare dispusă să facă compromisuri”, a scris Wolfgang Munchau în buletinul EuroIntelligence.
Citește și: De frica iernii, Germania reactivează termocentralele pe cărbune
În afara lipsei de ”chimia” dintre președintele francez și cancelarul german Olaf Scholz, antagonismul provine din două viziuni diferite asupra lumii.
Conceptul lui Macron de ”autonomie strategică”, care cere Europei să nu depindă de puterile străine în sectoare care le-ar putea oferi o pârghie politică, se lovește cu dependența istorică a Germaniei de ”protecția” militară americană.
Astfel, decizia Berlinului de a lansa sistemul de apărare aeriană ”European Sky Shield” cu echipamente americane și israeliene, și nu cu cele francezo-italiene, a determinat Parisul să anuleze o întâlnire comună franco-germană anul trecut.
Germania a susținut mult timp conceptul ”Wandel durch Handel” (”Schimb prin Comerț”), o credință că schimburile comerciale dintre țări nu ar putea doar ajuta la prevenirea conflictelor, ci și să susțină democrația în regimuri autocratice până acum.
Cu toate că acest concept a fost criticat pentru că a eșuat cu Rusia, oficialii germani cred că legăturile comerciale cu o țară precum China ar putea preveni conflictele. Franța susține o abordare mai asertivă.
Acest lucru a fost evident atunci când Bruxelles-ul a lansat o investigație asupra vehiculelor electrice chineze, pe care francezii au încurajat-o, dar pentru care Germania are rezerve, spun oficialii.
”În timp ce germanii sunt reticenți la risc din cauza investițiilor lor semnificative în China, francezii sunt dispuși să trăiască într-o lume în care represaliile din partea Beijingului devin tot mai posibile”, a spus Noah Barkin, un analist pentru GMF Asia într-o notă.
Citește și: Acțiunile americane scad, iar petrolul crește din cauza conflictului din Orientul Mijlociu - Analiză Reuters
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu