Terenurile agricole, vânzare limitată. Limite de hectare impuse prin lege

"Proiectul de lege l-am discutat chiar în această după-amiază cu producătorii agricoli şi am convenit să limităm pe persoană fizică la 150 de hectare, ar fi ca o fermă de familie care poate să achiziţioneze şi în domeniul producţiei cerealiere, iar pe persoană juridică am stabilit o măsură similară cu cea aplicată în Ungaria. Este vorba de 1.200 hectare, prin excepţie se poate merge până la 1.500 de hectare achiziţionate de societăţile cu personalitate juridică", a spus Achim Irimescu, la sesiunea online "De vorbă cu ministrul tău", iniţiativă a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic care sprijină dialogul între demnitari şi cetăţeni. 

Pe de altă parte, şeful MADR a afirmat că au fost introduse şi o serie de cerinţe, care vor permite limitarea achiziţiei de terenuri agricole în România şi care nu vor ridica probleme la nivel european. 

Prevederi mai dure

"Am introdus şi o serie de cerinţe, care sperăm să nu ne pună probleme la nivel european. Astfel, societăţile comerciale respective trebuie să aibă domiciliul stabil în România, iar pentru asta trebuie să fii ori cetăţean european, ori să ai naţionalitate română. Deci şi aici vor fi multe limitări. Pentru cetăţenii din ţările terţe rămâne varianta ca ei să obţină cetăţenia română. De exemplu cel mai mare producător agroalimentar de aici este de naţionalitate arabă, dar este stabilit în România, iar ferma dânsului are 65.000 de hectare", a mai spus Irimescu. 

De asemenea, ministrul a anunţat că vor fi introduse în lege şi alte condiţii potrivit cărora aceia care cumpără teren să fi fost fermieri pe o perioadă de cel puţin 5 ani, iar 75% din veniturile firmei să provină din agricultură. "Toate aceste condiţii vor stabili un alt regim de vânzare a terenurilor agricole din România", a adăugat Irimescu. 

Vânzarea terenurilor agricole, o mare problemă

În luna mai, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, avertiza că sunt cel puţin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau a persoanelor străine. 

"Vânzarea terenurilor agricole este o mare problemă pentru România. Vă spun sincer că ne fuge pământul de sub picioare. Ne trebuie o lege care să creeze condiţii favorabile de cumpărare a terenurilor de către cetăţenii români în primul rând. Legea 17/2014 a ajuns şi ea să fie ocolită. Sunt tranzacţii cu suprafeţe de teren de zeci, sute de hectare, care au ajuns să se facă prin donaţii, pentru a se ocoli procedurile. Sunt cel puţin două milioane de hectare de teren agricol care se află în proprietatea firmelor sau persoanelor străine", a precizat atunci liderul LAPAR. 

Cine deține suprafețe imense de teren

Tot în acest context, fostul secretar de stat în MADR, Adrian Rădulescu, a susţinut că aproape 70% din terenurile vândute către firme străine ajung, în realitate, la fonduri de investiţii. 

Potrivit unui studiu al AGRO Intelligence - Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară (SISA), românii mai deţin în proprietate sau arendă puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemţi 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum şi multinaţionale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc.

România a liberalizat piaţa funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligaţiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în ţară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau acest drept, relatează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News