Terorismul în Europa: o ameninţare în scădere, dar stimulată de propaganda online şi de Covid
Într-un raport publicat în iulie despre situaţia terorismului în Europa, Europol reaminteşte că Franţa rămâne cea mai vizată ţară din UE şi că, în timp ce jihadismul stă în spatele majorităţii atacurilor, ameninţarea mişcărilor de extremă dreapta este în plină expansiune.
Există mai multe modalităţi de a citi cel mai recent raport publicat în iulie de organismul european Europol privind situaţia şi tendinţele terorismului în Europa. Cele mai concrete pot fi rezumate într-o cifră: din 2020 până în 2021, am trecut de la 57 la 15 atacuri şi planuri de atacuri dejucate pe pământ european. Este deci o scădere spectaculoasă faţă de anii precedenţi, marcată de un val de atacuri consecutiv. Dar este prea devreme să spunem că episodul, care s-a deschis în 2013-2014, s-a terminat acum. Raportul Europol nu notează încă nicio consecinţă după preluarea Kabulului de către talibani în august 2021.
Dintre cele patru atacuri comise în 2021, trei au venit din partea mişcării jihadiste (în Franţa, Spania şi Germania) şi unul din extrema stângă. Această ameninţare rămâne cea mai importantă astăzi din Europa, cu 11 atacuri şi proiecte din cele 15 enumerate. Franţa, vizată de un atac la secţia de poliţie Rambouillet şi de alte patru încercări, este cea mai afectată ţară din UE.
Un lucru pare cert: marile organizaţii jihadiste, fie ele Al-Qaeda, fie organizaţia Stat Islamic au dificultăţi în a desfăşura atacuri la scară largă. Majoritatea atacurilor jihadiste au fost comise de indivizi izolaţi, străini sau de origine străină, îndoctrinaţi pe internet. Un alt semn al acestei slăbiri a organizaţiilor jihadiste: mijloacele rudimentare (cuţite, pumnale, bâte) folosite în contextul atacurilor comise.
"Actorii individuali afiliaţi la extremismul jihadist sau la extrema dreaptă rămân principala ameninţare a potenţialului terorism şi a atacurilor violente în interiorul UE", subliniază directorul executiv al Europol, Catherine De Bolle, în observaţiile sale introductive.
Mutaţii la extrema dreaptă
În timp ce numărul de atacuri şi atacuri planificate din partea extremei drepte rămâne scăzut - 3 în 2021 faţă de 4 în 2020, numărul suspecţilor arestaţi în cadrul acestei mişcări creşte rapid - de la 34 la 64 într-un an −, în timp ce numărul numărul suspecţilor din mişcarea jihadistă rămâne stabil (254 în 2020 şi 260 în 2021, inclusiv 96 doar pentru Franţa). După Franţa, ţările în care activităţile jihadiste au dat naştere la cel mai mare număr de arestări sunt Spania şi Germania, vizate de atacuri în 2021, apoi Austria, încă sub influenţa atacului de la Viena în toamna lui 2020 şi, în final, Belgia.
Mai surprinzător, Franţa este ţara UE în care au fost arestaţi cel mai mare număr de suspecţi de extrema dreaptă în 2021 - 29 în 2021, dintr-un total de 64, faţă de 5 anul precedent - în timp ce grupul de activişti potenţial violenţi aparţinând aceste mişcări sunt mult mai mici decât în Germania. Parisul este urmat de Roma, care a arestat 18 suspecţi.
Raportul Europol subliniază vârsta foarte fragedă a suspecţilor de ultra-dreapta arestaţi. El subliniază transformarea în curs a acestei scene extremiste. Cândva dominante, grupurile mici neo-naziste, mai uşor de monitorizat de către serviciile de informaţii, sunt treptat înlocuite de ideologia acceleraţionistă - menită să accelereze condiţiile declanşării unui război rasial transnaţional. Raportul subliniază, de asemenea, impactul tezelor acceleraţioniste în rândurile "incel" - o mişcare agregată online de bărbaţi adesea foarte tineri şi misogini, care consideră femeile responsabile pentru celibatul lor involuntar.
Pandemia de Covid-19 şi carantinele succesive explică parţial ascensiunea mişcării de ultra-dreapta, sensibilă la teoriile conspiraţiei şi stimulată de expunerea sporită la propaganda online. Această fuziune între conspiraţie şi ultra-dreapta este una dintre principalele temeri actuale ale serviciilor de informaţii.
Raportul se încheie prin exprimarea îngrijorării cu privire la efectele pe termen lung ale Covid-19, ale instabilităţii geopolitice din Europa după invadarea Ucrainei de către Rusia şi ale impactului inflaţiei asupra economiilor europene. Tot atâţia factori capabili să destabilizeze societăţi deja fragilizate, notează Rador
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
