George Enescu, personalitatea muzicală românească cea mai reprezentativă, pleca în 1946 din România, oficial, într-un turneu în SUA și Canada, neoficial, în exil, pentru totdeauna, unde, de altfel se stinge din viață în noaptea de 3 spre 4 mai 1955.
Expres Magazin publică în ediția tipărită din luna februarie un documentar exclusiv despre anii din exil, despre problemele financiare acute al lui George Enescu, urmărit de Securitate pas cu pas prin toată lumea, după ce a părăsit România.
În prima parte a secolului 20, România s-a confruntat cu două regimuri politice autoritate: dictatura Regelui Carol al-II-lea şi cele patru luni ale guvernării legionar. Însă, viaţa culturală românească nu mai cunoscuse o asemenea imixtiune politică agresivă, care, urmând întocmai modelul sovietic, să urmărească anihilarea libertăţii de expremimare şi să folosească arta ca unealtă a propagandei. Anihilarea treptată a libertăţii cuvântului, urmările Reformei agrare din 1945, pe care Enescu şi familia sa le-a resimţit direct, sunt numai câteva evenimente care l-au determinat pe artist, la cei 65 de ani ai săi, şi aflat, datorită sănătăţii, pe panta descendentă a carierei sale de violonist, să-şi părăsească ţara. Daca excepţionala sa carieră ar fi putut fi o pavăză pentru el, este puţin probabil să o fi putut apăra şi pe soţia sa, Maria (Maruca) Cantacuzino Enescu, care-şi etala fără reţinere titlul de prinţesă.
Enescu intră în atenţia autorităţilor comuniste încă de la instaurarea regimului, care a încearcat, ca şi pe alţi intelectuali importanţi, să-l folosească pentru a-şi consolida imaginea în ţară, dar mai ales în străinătate.
În ultima parte a vieții, marcată și de probleme financiare, George Enescu nu va mai pleca niciodată din Paris pentru că sănătatea sa se deteriorează rapid, iar în noaptea de 3 spre 4 mai 1955 se stinge din viaţă.
Documente exclusive, note de securitate, despre anii din exil, în ediția tipărită Expres Magazin din luna februarie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News