Ţi-e frică de gândaci? Suferi de katsaridaphobie!
Poate că ştii deja că arahnofobia e frica de păianjeni. Dar ştiai că există şi frica de...gândaci? Se numeşte katsaridaphobie şi, de cele mai multe ori, se tratează cu…spray de gâze.
Lăsând gluma la o parte, această fobie, ca toate dealtfel, este o afecţiune cât se poate de reală şi de serioasă, creează atacuri de panică şi poate degenera şi în alte fobii înrudite precum teama patologică de mişcare. Cea de pe urmă se întâmplă din cauza sunetelor de tip foşnet pe care care le fac gândacii atunci când umblă pe podea. Cei mai sensibili le simt până şi vibraţia şi le intuiesc prezenţa în cameră înainte să apuce să-i vadă. Tocmai din pricina acestei fobii secundare de “forfotă”, de “foială”.
Oamenii sunt mai mult scârbiţi decât speriaţi
Teama irațională de gândaci este legată de încercările de supraviețuire ale strămoșilor noștri, de pe vremea când erau expuși la animale care ar putea reprezenta o amenințare. Totuși, katsaridaphobia este mai mult legată de teama de stimuli care generează dezgust, la fel ca multe alte fobii înrudite (frica de şoareci, insecte mici, furnici etc.). Astfel, chiar dacă suntem conştienţi că gândacii nu ne pot provoca leziuni grave şi din cauza dimensiunilor foarte mici, persoanele cu katsaridaphobia au, chiar şi aşa, acel sentiment de dezgust față de ei, încât chiar intră în panică când le văd sau chiar le găsesc pe piele şi haine. Teama este, mai degrabă, legată de posibilitatea de contaminare sau de a contracta un anumit tip de boală și de aceea originea katsaridafobiei este asociată şi cu mecanismele de supraviețuire ancestrale.
Cum ne tratăm?
Tratamentele pentru katsaridaphobia includ, printre altele, terapia psihologică. Ca și în majoritatea fobiilor specifice, sunt utilizate de obicei tehnici de expunere la stimulul fobic și desensibilizare sistematică, astfel că "temătorul" va deveni imun la vederea insectelor şi nu va mai avea nicio reacţie. Practic, pacientul îşi învinge teama cu obiectul fricii în faţa ochilor. Mai exact, terapeutul va expune pacientul treptat la imagini sau fotografii cu gândaci. Totul se face progresiv, pe etape. Următorul pas va fi ca pacientul să se apropie de un gândac mort și chiar să-l atingă. Terapiile de desensibilizare dau mereu rezultate, spun specialiştii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
