Timbrul cultural în teatru. Ce spune actorul Gelu Nițu
Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie urmează să instituie timbrul cultural, care ar trebui să se aplice oricărui produs cultural din România.
Timbrul cultural urmează, în cazul adoptării acestui proiect de lege, să fie aplicat pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, la fel cum se aplică timbrul pe ţigări şi băuturi alcoolice. Mai exact, din preţul unei cărţi de 10 lei, numai 70 de bani se vor duce la autor, 90 de bani vor merge la stat şi suma cea mai mare, de 1 leu, la uniunile de creatori cu activitate privată.
În cazul adoptării acestei legi, românii vor fi nevoiţi să plătească în plus şi pentru orice bilet de intrare la orice spectacol, concert, expoziţie, muzeu, film etc.
Contactat de DC News, actorul Gelu Nițu a comentat aplicarea timbrului cultural în ceea ce privește teatrul.
"Nu că aș fi pentru această mărire, că nu sunt, dar în cazul în care prețul biletul se scumpește cu un leu, nu cred că lumea va înceta să mai vină la teatru. La momentul actual, sălile sunt pline, dovadă că oamenii vin la teatru. Mergem la spectacole pentru a ne descoperi pe noi înșine și pentru nevoia de frumos", a spus marele actor pentru DC News.
Edituri din România contestă proiectul de lege privind timbrul cultural: Va creşte nivelul de taxare
Pe de altă parte, mai multe editori din România contestă timbrul cultural și se plâng de faptul că avem de-a face cu o lovitură de grație dată culturii.
Editurile Polirom şi Nemira contestă proiectul de lege privind timbrul cultural care ar avea drept consecinţă "creşterea fără precedent a nivelului de taxare" şi aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice.
"Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de editura Polirom.
Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este în prezent de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creşte de cinci ori. Pentru un preţ mediu al cărţilor editate în prezent în România - de 20 lei -, creşterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice, şi un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL, se arată în comunicat. "Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creşteri medii de preţuri de circa 7 - 8% faţă de cele actuale", se mai arată în comunicatul citat.
Criza economică a redus drastic, cu 30 - 40%, piaţa de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România este printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele şcolare, cu puţine excepţii, au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziţii, spun reprezentanţii editurii Polirom.
"Creşterea unei taxe, şi aşa unice în Uniunea Europeană, nu va face decât să reducă şi mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură. Chiar şi pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menţionăm că în multe ţări preocupate de accesul cetăţenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3 - 6%). Nu ştim în ce măsură creşterea taxei pentru cărţile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Ştim însă că primii afectaţi de scumpire vor fi elevii, studenţii şi toţi iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informaţie şi cultură - în măsura în care este un drept constituţional - va fi şi mai restricţionat", mai spun reprezentanţii editurii Polirom.
Prin urmare, editurile solicită ca legiuitorul să reanalizeze implicaţiile unei asemenea legi şi să-şi asume consecinţele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărţilor va rămâne cel prevăzut de actualul proiect.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
