Timişoara Capitala Culturală 2021, pe harta oraşelor care găzduiesc festivaluri medievale de anvergură

Festivalul este organizat de Muzeul Naţional al Banatului (MNB) şi Consiliul Judeţean Timiş. 'Evenimentul va aduce în vechea cetate a castelanilor de Timiş atmosfera unui festival medieval complet. Ordine cavalereşti din trei ţări îşi vor pune tabără în Parcul Castelului, meşteri din alte vremuri vor deschide ateliere de fierărit, ceramică, croitorie medievală, întreţinerea armelor şi armurilor, curelărie, prelucrare de pergament şi hârtie', a declarat, luni, directorul Muzeului Naţional al Banatului, Claudiu Ilaş. Potrivit acestuia, jocurile uitate ale Evului Mediu vor fi organizate din nou, după multe secole, în Parcul Castelului, iar aromele Evului Mediu îi vor 'îmbăta' pe cei care vor participa la concursurile de gătit. Bătălii epice cu arme reale vor dovedi din nou bravura spiritului şi forţa braţelor.

Uitata bătălie de la Vadul Nisipurilor va reintra în legenda locului odată cu reconstituirea ei, o ciocnire la care vor participa toţi războinicii ordinelor cavalereşti prezente la festival. Serile vor fi animate de concerte epice şi de istorisiri ale mitologiilor narate la lumina jerbelor de foc. Evenimentul va începe vineri, cu o paradă cu făclii care va urma un traseu în centrul istoric al oraşului şi va continua sâmbătă cu 'trezirea la viaţă' a taberelor medievale, prin deschiderea atelierelor de ceramică, curelărie, pictură, fierărie şi întreţinere de arme şi armuri. Cei interesaţi vor putea deprinde meşteşugul textilelor, croitorie, broderie, imprimare de ţesături, dar şi prelucrarea de pergament şi hârtie sau caligrafia. Vor urma jocuri de societate medievale, tir cu arcul, totul în aromele medievale, odată cu deschiderea concursului internaţional de bucătărie istorică. Cercul Vânătoresc Sfântul Hubert va introduce publicul în lumea vânătorii medievale, iar competiţia internaţională de luptă pe pod va demonstra curajul cavalerilor medievali.

Ziua de duminică va continua în acelaşi spirit de aventură, până la căderea serii. Organizarea unui festival medieval în jurul Castelului Huniade este un proiect mai vechi al conducerii MNB din Timişoara, care a lansat iniţiativa în urmă cu peste un deceniu. Fostul director al MNB, Dan Leopold Ciobotaru, a declarat, pentru AGERPRES, că o astfel de manifestare este o prezentare necesară pentru tinerii din Timişoara care sunt interesaţi şi vor să aibă o imagine cât mai clară şi mai actuală despre modul în care a evoluat vechea Cetate Zambara în Evul Mediu, mai ales că Timişoara păstrează şi astăzi filonul medieval.

'Relicvele Evului Mediu străbat din subteranele oraşului. În subsolul Timişoarei se păstrează o bună parte din oraşul medieval, cu fortificaţiile, casele care au fost demolate la suprafaţă, dar care, în unele cazuri, au fost păstrate şi s-au construit clădiri noi, peste parterul multisecular, înălţându-se oraşul. Dar partea veche a oraşului medieval a rămas, în multe locuri, neatinsă. În cartierul Cetate, săpăturile efectuate cu prilejul descărcărilor arheologice au scos la lumină piese neaşteptate: case, străzi amenajate din bârne de lemn, necropole, diverse obiecte, care sunt foarte importante pentru istoria Banatului', a spus Dan Leopold Ciobotaru. Unica relicvă datată din Evul Mediu din Timişoara de astăzi, care a rămas în picioare, este Castelul Huniade, o construcţie realizată de meşteri italieni, în timpul lui Carol Robert de Anjou, şi terminată, cel mai probabil, în 1315, pentru că în 1316 regele era deja stabilit în noul său castel. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News