Timişoara: Piața Victoriei intră în renovare

"Procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare şi asistenţă tehnică pentru reabilitarea Pieţei Victoria s-au încheiat la finele anului trecut, iar în acest an dăm drumul la lucrările care vor consta în reînnoirea reţelelor de utilităţi publice şi refacerea pavajului cu piatră naturală, valoroasă, păstrându-se însă desenul actual şi poziţiile spaţiilor verzi", a declarat joi presei primarul Nicolae Robu. 

Investiţia va costa 642.000 de lei cu TVA inclus, iar executantul va avea la dispoziţie patru luni pentru finalizarea şantierului. 

În paralel, edilul pune presiune pe proprietarii celor opt palate construite în acest spaţiu la începutul anilor 1900, după planurile arhitectului-şef al oraşului de atunci, Laszlo Szekely, să-şi reabiliteze faţadele clădirilor, pentru a nu se ajunge la suprataxare cu 500% a impozitului şi chiar la executare silită. 

"Trebuie să ne grăbim, vine anul 2021, când vom exercita titlul de Capitală Europeană a Culturii, dar noi trebuie să terminăm toate aceste mari lucrări în anul 2020. Proprietarii clădirilor de acolo trebuie să înţeleagă că nu se mai pot juca şi că dacă nu-şi renovează clădirile, urmează supraimpozitarea, apoi executarea silită. Nu poţi să faci faţă pecuniar, vinzi celor ce pot. Nu poţi să strici imaginea oraşului în zona zero", susţine edilul. 

Monument istoric, din 2004

Întreaga Piaţă a Operei, devenită după 1989 a Victoriei, a fost declarată monument istoric de Ministerul Culturii, în 2004. 

Pe cele două laturi mai mici ale acesteia se află, faţă în faţă, clădirea Operei şi Catedrala Mitropolitană, iar pe latura de promenadă, Corso, unde, în timpul faimoasei La Belle Epoque, se plimba, duminica, protipendada burgului, în timp ce pe partea opusă, Surogat, puteau trece plebea, subretele sau elevii. 

Piaţa Victoriei a fost concepută la începutul secolului XX, de arhitectul-şef al oraşului de atunci, Laszlo Szekely, pe locul fortificaţiilor vechii cetăţi, care au fost demolate pentru a permite dezvoltarea oraşului. Iniţial, spaţiul a fost gândit ca o esplanadă cu restaurante şi magazine de lux. Pe la mijlocul veacului al XX-lea, piaţa a fost practic "închisă", prin apariţia Catedralei şi a blocurilor de locuinţe de pe latura Surogat. 

"La sfârşitul secolului XIX, lumea bună a oraşului crăiesc voia palate ca în Capitala Coroanei, Viena, şi luxul Parisului, refuzând să mai accepte imaginea deprimantă a spaţiului liber de aproape un kilometru, destinat supravegherii pentru apărarea cetăţii. Până pe la anul 1892 se dărâmă zidurile cetăţii, făcând legătura cu cartierele mărginaşe, iar edilii i-au încredinţat tânărului arhitect responsabilitatea arhitecturii noului oraş", a declarat, pentru AGERPRES, muzicologul timişorean Luciana Ianculescu, relatează Agerpres.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News