EXCLUSIV  Tineri români născuți în Italia, "situație delicată identitară". Întrebarea pe care o pun mulți: "Sunt român sau italian?"

Violeta Popescu, fondatoarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano, spune că mulți dintre tinerii români născuți în diaspora nu au bagajul cultural românesc, deși vorbesc limba română. Această scindare merge atât de departe, încât, uneori aceștia se întreabă dacă sunt români sau italieni. 

"Mulți îndrăgesc foarte mult țara în care se nasc. Și se consideră pe bună dreptate ca aparținând respectivei țări. Am chiar și în familie astfel de exemple. Copii ai verișorilor s-au născut în Spania sau în Italia. Ei zic că sunt italieni, sunt spanioli. Dar ce putem face ca elementul de identitate românească să rămână totuși și să fie o axă verticală în formarea lor?", a întrebat Flaviu Petrescu.

"Cred că este cel mai delicat și cel mai important subiect pe care l-ați atins. Pentru că, într-adevăr, avem în față a doua generație de copii și tineri români care s-au născut în Italia. Dacă îmi aduc bine aminte, acum doi ani, statisticile italiene dădeau un număr de 270.000 de copii români născuți în Italia, care frecventează școala italiană, de la grădiniță până la universitate.

Deci aș spune o a doua generație. Un număr foarte mare de copii s-au născut aici, în Italia, s-au pregătit aici. Experiența mea este legată de ceea ce întâlnesc, desigur, nu din vreo carte sau alte studii, deși studiile lipsesc. Este ceea ce lipsește cel mai mult din punctul de vedere al cercetării: partea care înseamnă cea de-a doua generație, ce înseamnă această a doua generație", spune Violeta Popescu.

"Ce credeți, eu sunt român sau sunt italian?"
 

Fondatoarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano a vorbit și despre criza de identitate pe care o traversează mulți dintre tinerii români născuți în Italia. 

"Care sunt reperele identitare al acestei generații?

Cu mulți ani în urmă, am deschis o bibliotecă la Milano și veneau mulți studenți români. Unii dintre ei nu vorbeau limba română și veneau să caute bibliografie despre anumite subiecte de etnografie, chiar cinematografie sau istorie. Și îi întrebam despre interesul pentru lucrurile acestea. Mulți dintre ei îmi spuneau că profesorii de la facultate au văzut că sunt români și i-au pus să abordeze o temă de cercetare interdisciplinară despre cultura română.

Ideea este că ei, chiar dacă vorbesc limba română, nu au bagajul cultural românesc. Adică nu au repere despre ceea ce înseamnă istoria României și ce înseamnă cultura românească, chiar dacă vorbesc limba română. Se simțeau în mare dificultate și mulți dintre ei m-au întrebat: 'Ce credeți, eu sunt român sau sunt italian?'.

Nu am putut să le răspund, pentru că este un lucru pe care îl simți. La un moment dat, spui dacă ești român sau dacă ești italian. Ei înclinau foarte mult spre partea română.

Știm că țara noastră este o țară europeană cu mari valori. Dar ei nu cunosc lucrurile acestea pentru că învață despre cultura italiană. Este normal, aici s-au născut, aici se duc la școală. I-am văzut pe foarte mulți într-o situație delicat identitară.

Cred că datoria este, în primul rând, a părinților. Aceștia trebuie să le vorbească în limba română, în limba maternă. Pentru că este limba maternă. Și cred că ei își vor redescoperi aceste rădăcini.

Din acest motiv și noi am încercat aceste traduceri în limba italiană. Dacă ei nu citesc în limba română, măcar să citească despre România, despre istoria României, în limba pe care o cunosc cel mai bine", mai spune fondatoarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News