Pandemia, urmată de celelalte crize stârnite de invadarea Ucrainei, au pus bețe în roate studenților care pleacă la studii cu burse Erasmus sau la schimburi de experiență, prin programele Corpului European de Solidaritate.
Studenții români care își doresc să meargă la master în străinătate sau să se mute într-o altă țară după finalizarea studiilor optează, adesea, pentru programul Erasmus+, prin intermediul căruia pot fi repartizați la o altă universitate din Europa, pentru a studia același domeniu. Vestea cea mai bună pentru ei este că vor fi și remunerați pentru toate acestea.
Dar, în urma crizelor din ultimii ani, inflația le dă bătăi de cap atât studenților români care merg în alte țări, cât și celor străini care aleg să vină în România timp de un semestru.
Adesea, studenții români aleg să plece la universitățile din Occident, parte din Zona Euro, unde inflația a trecut la peste 10%, la finalul anului trecut. În ciuda prețurilor ridicate la alimente și transport, tinerii sunt nevoiți să se descurce precum înainte de criză.
Am vorbit cu două studente românce care au plecat în Franța, la Universitatea Sciences Po Bordeaux, pentru a ne spune cum reușesc să facă față cheltuielilor lunare.
„Pe primul semestru am primit 520 de euro pe luna, iar acum, pe al doilea semestru, s-a mărit si este 600 de euro. Dar trebuie menționat ca primești 80% din suma totală la începutul stagiului si 20% la final, când te întorci in țară. Stau la cămin și, raportat la bursă, costul cazării e cât de cât ok. În Franța există si anumite ajutoare de cazare, de care poți beneficia fiind student din UE. Din păcate birocrația la ei e la fel complicată ca și la noi, și încă mă chinui să termin cu actele, pentru a primi acel ajutor de la stat. Cred că dacă ar crește bursa undeva la 700-800 de euro ar fi mult mai lejeră situația, m-aș descurca mai ușor cu cheltuielile”, a declarat studenta Ana Platon.
Dacă studenții plecați cu Erasmus reușeau înainte să își mai acopere și ieșirile în oraș cu bursa primită de la Comisia Europeană, acum aceștia sunt nevoiți să își restrângă așteptările la cazare și, în funcție de prețul chiriei, reușesc să își mai acopere câte puțin din cheltuielile zilnice cu mâncarea. Cei suficient de norocoși să își găsească un loc de cămin răsuflă totuși mai ușurați.
„Plătesc pentru cazare doar 250€, deci jumătate din suma bursei Erasmus, având utilitățile incluse. Locuiesc într-un cămin studențesc, numit Crous. Compania se ocupa de căminele din toate orașele universitare din Franța și sunt mai mult decât mulțumită de clădire și de cameră, care poate fi 12m pătrați sau 18m pătrați, având un birou spațios, dulapuri, toaletă personală și o mică bucătărie, frigider inclus.
Cu toate că am stat pe parcursul anului într-un cămin, majoritatea prietenilor și cunoștințelor care locuiesc in apartamente plătesc în jur de 350-550€/ luna, utilități incluse. Consider că Bordeaux este un oraș destul de burghez, majoritatea apartamentelor fiind închiriate pentru niște prețuri care ajung și la 1200€/ luna”, a declarat studenta Carmen Prodan.
Din cauza costurilor foarte mari, tinerii rămân cu două variante dacă își doresc să acceseze programele de studii - angajarea part-time, cu riscul de a nu face față cursurilor sau sprijinirea pe eforturile părinților, afectați la rândul lor de prețurile în creștere din România.
„A fost o schimbare destul de ciudată pentru mine, pentru că, brusc, îți dai seama că trebuie să fii mai responsabil pe ce și cum dai banii și să îți prioritizezi anumite cheltuieli, precum chiria și mâncarea. Din fericire, părinții mei au putut să mă ajute în momentele în care aveam nevoie. Au fost perioade în care mă simțeam prost să le cer bani alor mei pentru diferite chestii și cumva simțeam că poate ar fi cazul să mă angajez tocmai ca să nu mai simt presiunea respectivă”, a mai spus Ana Platon.
„Nu am avut nevoie de job part-time, dar acest aspect îl datorez ajutorului financiar primit și din familie. Dacă este un lucru pe care l-am realizat din conversațiile cu prieteni din diferite țări este faptul că bursa Erasmus nu acoperă experiența de descoperire a locului - ieșiri, călătorii, acces la evenimente de divertisment sau sportive. Acestea trebuie acoperite de familiile care își permit”, a continuat și Carmen Prodan, în aceeași notă.
Pentru a cuprinde întreaga dimensiune a problemei, am decis să discutăm și cu Alexandra Negrei, reprezentantă a Asociației AUM din Sighișoara, care se ocupă cu înrolarea tinerilor în programe de voluntariat și traineeships, tot cu fonduri ale Comisiei Europene.
„Asociația AUM din Sighișoara lucrează, în principal, cu programele Corpului European de Solidaritate, pe proiecte de voluntariat internațional, pe termen scurt și lung. Provocarea cea mai mare (n.r. din ultimii ani) este bugetul neadaptat la modificările apărute în ultima perioadă. Creșterea prețurilor ne afectează considerabil, având in vedere că au crescut costurile atât pentru transportul intern și internațional, cât și pentru utilități - electricitate, gaz, apă - și mâncare, aspecte care influențează managementul proiectelor noastre”, a spus reprezentanta asociației.
Întrebată cât de dornici mai sunt tinerii să acceseze astfel de programe, Alexandra Negrei a răspuns:
„Beneficiarii noștri sunt reprezentați de voluntarii internaționali, tineri cu vârste între 18 și 30 de ani. Nu putem spune ca numărul lor a scăzut, dar un efect negativ al creșterii prețurilor și al bugetului programului se poate observa în nivelul lor personal de satisfacție. Avem nevoie de o ajustare a nivelului de buget alocat programului ESC pentru România și creșterea sumelor forfetare pentru fiecare voluntar în parte. Începând cu anul 2023 a crescut suma alocată categoriei „bani de buzunar” pentru voluntari, dar bugetul programului nu a crescut în procente similare, astfel că această modificare are repercusiuni asupra managementului nostru intern”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu