Corlățean: românii așteaptă folosirea dreptului de veto în Consiliul European

Aşteptările societăţii româneşti faţă de reprezentantul României la Consiliul European sunt de a promova interesele României, acesta înseamnând inclusiv utilizarea dreptului de veto, a declarat ministrul de Externe,

Ministerul Afacerilor Externe(MAE) a transmis, sâmbătă, printr-un comunicat, o serie de precizări referitoare la declaraţiile publice pe tema utilizării dreptului de veto în contextul negocierilor din Consiliul European pe tema exerciţiului financiar 2014-2020. Potrivit comunicatului, se menţionează că în baza Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun. Principiile ce vor fi reglementate prin acest act juridic al Consiliului UE trebuie agreate, într-o primă fază, la nivelul instituţiei UE care stabileşte liniile generale de orientare ale politicilor UE, respectiv Consiliul European (conform articolului 15 TUE). Modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul. Această modalitate de adoptare presupune obţinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunând practic de un drept de veto în privinţa adoptării cadrului financiar multianual.

MAE precizează că, în cazul în care interesele politice şi economice majore ale unui Stat Membru nu se regăsesc în forma finală a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o opţiune care poate fi luată în calcul de oricare dintre Statele Membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens şi implicit amânarea luării unei decizii pe subiectul respectiv pentru o altă reuniune a Consiliului European.

Comunicatul arată că obiectivele României în aceste negocieri sunt cunoscute şi clare, iar interesele privind politica de coeziune şi politica agricolă comună "trebuie ferm şi vocal protejate şi susţinute" în cadrul negocierilor. "Dacă textul de negociere este unul inacceptabil, aşa cum este cazul cu propunerea existentă la acest moment, trebuie să spunem acest lucru partenerilor noştri, inclusiv sub aspectul opţiunii pe care o avem, respectiv de a ne opune. Interesele României au fost cel mai bine reflectate până acum de propunerile Comisiei şi ale Parlamentului European", se mai menţionează în comunicat.

Titus Corlățean a ținut să precizeze că poziţia României nu este una izolată. "Sunt şi alte state membre care ne împărtăşesc punctul de vedere, atât în ceea ce priveşte politica de coeziune, cât şi politica agricolă comună. Acest lucru a fost reflectat şi de ultima reuniune de la Bruxelles a Grupului Prietenii Coeziunii", a afirmat el.