Toader publică dosarul lui Lazăr. Toni Neacșu aruncă bomba: Ar fi o gafă de proporții

”În mod normal, dosarele de la MJ, CSM ți Cotroceni trebuie să aibă un conținut identic!” a scris Tudorel Toader. 

Astăzi, avocatul Toni Neacșu și fost membru CSM scrie, pe Facebook: 

”Groapa Marianelor! Nu cred că cele 3 dosare (MJ, CSM și Președinte) trebuiau să fie identice, dimpotrivă, la Președintele României nu aveau ce căuta lucrările profesionale (rechizitorii, clasări, alte lucrări) ale candidatului.

Explicația tehnică. În procedura numirii procurorului general al parchetului de pe lângă ÎCCJ sunt implicate 3 instituții: Ministrul Justiției - care organizează procedura de selecție, cere avizul CSM pentru persoana aleasă și propune Președintelui României numirea, CSM-ul - care dă avizul după o procedură proprie pentru persoana propusa de ministrul justiției și Președintele României - care numește în funcție procurorul general propus de ministrul justiției, putând refuza motivat o singură dată.

Cerința depunerii de către candidat a cel puțin 10 lucrări relevante din activitatea sa profesională privește exclusiv procedura de acordare a avizului de către CSM, nu este o obligație prevăzuta de lege ci doar în Hotărârile CSM (HCSM 193/9.03.2006, cu modificări plus câteva ale secției pentru procurori).

În consecință, cele 10 lucrări se depun exclusiv pentru uzul CSM.

Avizul are semnificația verificării îndeplinirii condițiilor legale, profesionale și manageriale de către persoana propusă. Avizul emis de CSM în aceste condiții este înaintat ministrului justiției, care la rândul lui înaintează propunerea Președintelui României însoțită doar de acest aviz.

Dacă ministrul justiției de atunci, Raluca Prună, ce de altfel neagă acest lucru, a înaintat Președintelui României pe lângă scrisoarea de propunere, respectiv avizul CSM și cele 12 lucrări profesionale ale candidatului Augustin Lazăr suntem în prezența unei mari erori de procedură cu semnificații constituționale. Ar fi o gafă de proporții care poate spune multe despre cum înțeleg autoritățile publice să-(nu)și respecte și să-(nu)și partajeze competențele.

Președintele României nu evaluează calitatea lucrărilor unui procuror propus pentru numirea într-o funcție de conducere, pentru că nu are nici o abilitate constituțională de a face asta. Președintele nu lucrează la resurse umane și nu lucrează cu dosarele de cadre ale magistraților (astea rămân la CSM).

Toată discuția cred că mută artificial atenția de la fondul problemei, care este dreptul și legitimitatea ministrului justiției de a propune revocarea procurorului general. Pe cât de aparent subiectivă și chiar politică a fost propunerea ministrului Prună de numire a procurorului general al Romaniei in persoana d-lui Lazăr, la fel de aparent subiectivă și politică poate fi și propunerea de revocare. Nu poti fi numit politic si apoi sa ai pretentia să fii revocat doar pe criterii profesionale. De ani buni ipocrizia domină numirile în funcțiile de conducere de la vârful sistemului judiciar.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News