TOLERANȚA LA ROMÂNI. Ce arată cifrele

Ori nivelul de toleranță la nivel social este destul de redus. Eurobarometrele europene anuale testează valorile individuale ale cetățenilor europeni, iar toleranța și respectul față de alte culturi se află în a doua jumătate a clasamentului. Din ultima măsurătoare de acest tip (EB 91/2019) a rezultat, de exemplu, că toleranța îi definește doar pe 12% dintre români, iar respectul față de alte culturi pe 4% dintre respondenții români. Valorile care ocupă poziții de top în opinia românilor, care îi și definesc, sunt respectarea vieții umane (33%), respectarea drepturilor omului (32%), pacea (30%) și democrația (29%).

Având în vedere că Uniunea Europeană alocă fonduri financiare semnificative pentru reducerea discriminării (mai ales a celei etnice) și a excluziunii sociale, este constantă și preocuparea pentru măsurarea percepțiilor și atitudinilor legate de discriminare în statele membre, în special în ceea ce privește populația romă și minoritățile sexuale ca și categorii de grupuri dezavantajate, aflate frecvent în situații de risc de discriminare. În acest context, Comisia Europeană a publicat luna aceasta pe site-ul propriu rezultatele unui eurobarometru special (EBS 493 – datele au fost culese în luna mai), care ne ajută să identificăm atitudinea românilor legată de acest tip de subiect, comparativ cu cetățenii altor state europene.

Mai mult de unul din cinci români se autoidentifică drept minoritar

Mai mult de unul din cinci români consideră că face parte dintr-un grup minoritar – 10% se consideră o minoritate religioasă, 5% declară că aparțin minorității rome, 4% aparțin unei minorități etnice, 3% aparțin unei minorități formate din persoane cu dizabilități, câte 2% aparțin unei minorități în termeni de culoare a pielii și în termeni de minoritate sexuală și încă 1% se includ într-o minoritate necategorisită. La nivel european, avem cel mai mare procent dintre respondenți care își declară apartenența la o minoritate, de orice fel ar fi. La popul opus se află Grecia, unde doar 4% dintre cetățeni declară că aparțin unei minorități.

Românii au mai mulți prieteni romi decât prieteni gay sau lesbiene

Puțin peste jumătate dintre români spun că au prieteni sau cunoștințe de etnie romă (51%), spre deosebire de 20% dintre europeni. Doar spaniolii au mai mulți prieteni sau cunoștințe romi decât noi.

Cu totul altfel stă situația atunci când vine vorba despre minoritățile sexuale. Românii sunt cei care au cei mai puțini prieteni sau cunoștințe care aparțin minorităților sexuale (sunt gay, lesbiene sau bisexuali), spre deosebire de 10% dintre bulgari, care sunt următorii după noi, respectiv 82% dintre danezi și 81% dintre suedezi. Mai mult, doar 4% dintre români, greci, lituanieni și bulgari au prieteni sau cunoștințe transgender, spre deosebire de 29% dintre britanici.

Discriminarea împotriva romilor – printre cele mai răspândite din Europa

Șase din zece români consideră că discriminarea împotriva romilor este răspândită în propria țară. Cei mai convinși de acest lucru sunt grecii (82%) și italienii (79%).

Minoritățile sexuale sunt discriminate în România în opinia a 45% dintre români (sub media europeană de 53%). Cel mai mare grad de discriminare sexuală în propria țară îl percep francezii (73%), portughezii (71%) și grecii (70%), în timp ce slovacii (25%) și luxemburghezii (27%) percep cel mai mic grad.

Românilor nu le-ar plăcea ca o înaltă funcție politică aleasă să fie ocupată de minorități

Doar 38% dintre români s-ar simți confortabil ca cea mai înaltă funcție politică aleasă să fie ocupată de o persoană de etnie romă, spre deosebire de 49% dintre europenii care nu ar avea nicio problemă cu această situație. Olandezii ar fi cei mai toleranți din acest punct de vedere (76% spun că s-ar simți confortabil), iar cei mai intoleranți sunt lituanienii (21%), bulgarii (25%) și italienii (29%).

Mai mult de jumătate dintre români (57%) nu s-ar simți confortabil dacă într-o înaltă funcție aleasă ar fi o persoană gay, lesbiană sau bisexuală. Și mai puțin confortabil decât noi s-ar mai simți doar lituanienii (56%) și bulgarii (60%). Olandezii s-ar simți cel mai confortabil (93%), urmați de suedezi (90%) și britanici (86%). Ca o paranteză, să ne amintim o poză de grup a soțiilor liderilor mondiali care au participat la o întâlnire la nivel înalt, în care erau majoritatea femei, dar și trei bărbați, căsătoriți cu persoane de același sex care ocupau înalte funcții politice. La momentul respectiv, mass media a fost divizată între a trata faptul ca pe o remarcă imparțială și a prezenta știrea cu o ușoară notă ironică, partizană deci în sensul sublinierii unui fel de anomalie.

Românii cred că romii fac eforturi de integrare

Eforturile de integrare ale romilor sunt considerate eficace de către 31% dintre români (spre deosebire de 19% dintre europeni) – cel mai mare scor dintre statele membre. Cel mai puțin mulțumiți de eforturile de integrare ale romilor sunt suedezii (8%) și danezii (9%).

Diversitatea la locul de muncă în ceea ce privește romii este promovată în mai mare măsură decât în privința minorităților sexuale

23% dintre români spun că este promovată diversitatea la locul de muncă în ceea ce privește romii, dar media europeană este mult mai mică – 19%. Cei mai înfocați promotori ai diversității la locul de muncă în privința romilor sunt britanicii și slovacii (31%), urmați de sloveni (30%). 15% dintre români spun că la locul lor de muncă se promovează diversitatea sexuală, spre deosebire de 26% dintre europeni în general sau 41% dintre britanici.

Un coleg de etnie romă la locul de muncă este mai bine tolerat de către români decât un coleg care aparține unei minorități sexuale

Aproape o treime dintre români s-ar simți confortabil să aibă un coleg de etnie romă la lucru, cu care să interacționeze zilnic (29%). Pe de altă parte, patru din zece români nu s-ar simți confortabil să lucreze zi de zi cu o persoană gay, lesbiană sau bisexuală; cel mai confortabil în această situație s-ar simți însă 96% dintre olandezi, 94% dintre suedezi și 92% dintre britanici.

Românii nu doresc interacțiuni între copiii lor și copiii persoanelor minoritare

Dacă însă proprii copii ar interacționa zilnic cu o persoană de etnie romă, 42% dintre români nu s-ar simți confortabil, spre deosebire de doar 31% care ar face-o. Unul din zece români s-ar simți confortabil ca în clasa unde învață copilul lor să fie și un copil de etnie romă, spre deosebire de 33% dintre letoni și 4% dintre portughezi și italieni.

Românii nu s-ar simți bine dacă ar avea copii care aparțin minorităților sexuale

Șase din zece români nu s-ar simți confortabil ca propriul copil să fie într-o relație amoroasă cu o persoană de același sex, spre deosebire de 86% dintre olandezi și 83% dintre suedezi. Cei mai intoleranți într-o astfel de situație ar fi bulgarii (80%), respectiv grecii și lituanienii (70%).

Totuși, românii dau o șansă integrării romilor

Șase din zece români declară că societatea ar avea de câștigat în urma integrării mai bune ale romilor (82% dintre spanioli vs. 36% dintre italieni), și tot atâtea procente cred că în școală ar trebui să existe lecții despre cultura și istoria romă (86% dintre spanioli vs. 44% dintre bulgari).
În schimb, românii nu sunt siguri că lecțiile despre orientarea sexuală ar fi o idee bună; Părerile dacă ar trebui sau nu să se predea la școală despre orientarea sexuală sunt împărțite (47% vs. 47%). În schimb, majoritatea covârșitoare a suedezilor (93%) și a olandezilor (93%) și-ar dori acest lucru.

Românii sunt destul de intoleranți atunci când vine vorba despre minoritățile sexuale

Aproape patru din zece români (38%) sunt de părere că persoanele care aparțin minorităților sexuale ar trebui să aibă aceleași drepturi cu persoanele care sunt heterosexuale. Cei care susțin cel mai mult această idee sunt suedezii (98%), olandezii (97%), spaniolii (91%) și britanicii (90%), iar cei care spun clar în cea mai mare măsură că nu sunt de acord sunt slovacii (59%), românii (54%) și croații (51%).

Românii sunt printre cei mai intoleranți europeni atunci când vine vorba despre acceptarea normalității unei relații sexuale între persoane de același sex; 63% dintre români spun că aceste relații sunt greșite, bulgarii (71%) și letonii (68%) fiind singurii europeni mai intoleranți decât noi din acest punct de vedere.

Căsătoria între persoanele de același sex nu este agreată de către români decât în mică măsură (doar 29%), spre deosebire de olandezi (92%) și suedezi (90%).

Gesturile de afecțiune în public între un bărbat și o femeie sunt acceptate de 64% dintre români (sub media europeană de acceptare de 78%), în timp ce gesturile de afecțiune între doi bărbați ar fi tolerate de 15% dintre români (media europeană este de 49%), iar aceleași gesturi dar între două femei ar fi tolerate de 20% dintre români (media europeană este de 53%).

În general, țările majoritar ortodoxe sunt mai puțin tolerante față de minoritățile sexuale, spre deosebire de țările cu procente mari de atei și gnostici care sunt foarte tolerante

Din punct de vedere al apartenenței religioase, românii nu sunt foarte divizați: majoritatea (87%) se declară ortodocși, mai sunt 6% catolici, 2% protestanți, 1% aparțin altor culte religioase creștine și tot 1% se declară atei. Nu se declară nimeni musulman și nici iudeu, budist sau hindu. La nivel european, populația catolică este predominantă (41%), apoi unul din 10 europeni este ortodox, aproape tot atâția protestanți (9%), 4% se declară din alte culte creștine, 1% musulmani Sunni și tot 1% altfel de musulmani. Unul din zece europeni se declară ateu și 17% spun că sunt necredincioși sau gnostici.

Alte țări majoritar ortodoxe sunt Cipru (95%), Grecia (94%), Bulgaria (77%) și Estonia (20%, dar aici procentul necredincioșilor/gnosticilor este de 23%!). Danemarca (62%), Finlanda (60%), Suedia (33%) se declară majoritar protestante. O cincime dintre cehi (22%) se declară atei și o treime (34%) se declară gnostici. Procente mari de atei și gnostici mai au francezii (21% atei, 19% gnostici), spaniolii (12% atei și 20% gnostici), luxemburghezii (10% atei și 16% gnostici), olandezii (11% atei și 41% gnostici), finlandezii (10% atei și 14% gnostici), suedezii (16% atei și 34% gnostici) și britanicii (9% atei și 28% gnostici).

Deși, având în vedere forma în care sunt prezentate datele, nu se poate stabili o relație de cauzalitate directă între declarațiile privind apartenența religioasă și gradul de toleranță manifestat față de minoritățile sexuale, se poate observa totuși că țările în care sentimentul religios are tendințe să decadă (cum sunt țările nordice, Țările de Jos sau Germania) au tendința de a manifesta atitudini mult mai tolerante față de minoritățile sexuale față de țările în care credințele religioase sunt mai polarizate. O altă remarcă este aceea că țările în care a început reforma religioasă (mai ales Germania, Franța) au o tendință mai mare spre ateism și gnosticism decât restul statelor europene.

Indiferent de tipul de manifestare, minoritățile sunt o realitate a lumii actuale, teoriile sociale recunoscându-le rolul de factor declanșator al inovației și chiar al evoluției sociale. Inevitabil apar ciocniri cu majoritățile iar rezultatele pot fi pozitive pentru ambele părți. Atitudinile intolerante din partea majorităților nu reduc diferențele, ci doar întrețin o stare de conflict care uzează inutil resurse care ar putea fi folosite altfel în mod constructiv. De multe ori minoritățile active au un rol social mai important decât majoritățile tăcute – să ne gândim fie și doar la situațiile electorale, în care aleșii sunt validați de către 20-30% dintre cei sub 50% care au mers la vot.

În definitiv, dacă vedem mai degrabă lucrurile care ne unesc decât pe cele care ne despart, am avea cu toții șansa la o viață de calitate mai bună!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News