Tolontan îl contrazice pe Patapievici când vine vorba de CT Popescu
Cătălin Tolontan spune că nu este de acord cu modul în care Horia-Roman Patapievici a vorbit despre autoritatea lui Cristian Tudor Popescu în presa românească și în rândul publicului.
"După un an de tăcere, Horia-Roman Patapievici a ținut o prelegere la Cluj, ca invitat al Departamentului de Jurnalism de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Sînt momente de diagnostic al presei în care nu sînt de acord cu H-R Patapievici. De pildă, cel referitor la autoritatea lui Cristian Tudor Popescu. După opinia mea, opiniile lui CTP sînt atît de adînc receptate nu doar datorită talentului sau asprimii stilistice, ci pentru că se bazează pe fapte sesizabile de oricine, dar pe care el le discerne rapid, le analizează logic și le formulează unic. Nu cred, așadar, că memorabilitatea în acest caz este obținută, așa cum s-a argumentat în prelegere, prin «căderea vămilor raţionale»", a scris Cătălin Tolontan într-un articol postat pe blogul personal.
Patapievici, despre Popescu
Iată ce a spus despre Cristian Tudor Popescu, în dezbaterea de la Cluj, Horia-Roman Patapievici, potrivit site-ului mihneamaruta.ro:
"Dacă este să dăm un nume, cel mai emulat jurnalist dintre cei care s-au afirmat după 1990 este, indiscutabil, Cristian Tudor Popescu, cu felul lui muntenesc de a vorbi limba română, cu “pă” şi cu “dă”, care dă un fel de violenţă limbajului, o apăsare golănească. Este un jurnalism slujit de talent literar, dar cu un talent specializat în cruzime. Este un talent specializat în aplicarea loviturii retorice dure, crude. Personajele cele mai notorii sunt “şobolanul rozaliu” sau cel care se uită “ca curca-n lemne”. Sunt personaje dintr-un registru care stârneşte complicitatea cititorului pentru că sunt haioase. Dar: portretul moral este unul al cruzimii.
Când eşti talentat, cruzimea, cumva, se auto-mântuieşte, dar, când nu eşti talentat – şi majoritatea nu e talentată -, rezultatul este doar cruzimea. Iar cruzimea se adresează omului în mod direct. Pentru că există o bestie crudă care doarme în noi şi căreia imediat îi lucesc ochii când vede că este servită cu cruzime împotriva seamănului, căruia i se caută vărsarea imediată a sângelui, fie pe ecran, fie în ziar. (…)
Deci, Cristian Tudor Popescu are următoarele trăsături: talent specializat pe portretul crud, jurnalism de reacţie emoţională, el condamnă, judecă, încadrează – de obicei cu formulări foarte dure -, şi lucrul care frapează e că nu se bazează niciodată pe date. Autoritatea lui este autoritatea de lovitură, de încadrare, nu este autoritatea care vine din invocarea unor date obiective, pe care omul, în mintea lui, să le poată şi el evoca ca să-şi formeze o judecată proprie.
Ce este tipic la jurnalismul de tip CTP este dorinţa de a obţine o priză directă, un contact direct cu cel care primeşte mesajul. De aceea e crud, de aceea e judgmental, de aceea e atât de casant: pentru ca vămile raţionale să cadă şi contactul lui cu receptorul să fie direct. E o fraudă aici. Acest tip de jurnalism este cel care domină în presa românească".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
