Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP) acuză un 'abuz de putere' faptul că pe agenda Consiliul UE Justiție și Afaceri Interne de joi nu se află și subiectul extinderii spațiului Schengen.
'Azi are loc o nouă ședință a Consiliului JAI la Bruxelles. Aseară a fost publicată ordinea de zi și am fost total șocat să constat că întreaga reuniune este dedicată exclusiv problematicii Schengen, doar că nici de această dată nimic despre extindere, nimic despre România și Bulgaria. Acest abuz de putere începe să devină tot mai sfidător în condițiile în care toate instituțiile europene ne-au asigurat că prioritatea UE în chestiunea Schengen este intrarea României și Bulgariei', a declarat Eugen Tomac, conform unui comunicat.
'Președintele Iohannis ne-a asigurat anul trecut că în 2023 vom intra sigur în Schengen, iar guvernul chiar a amenințat că va da Austria în judecată la CJUE, doar că acest subiect lipsește cu desăvârșire de pe agenda acestui Consiliu JAI unde timp de două zile se discută doar despre Schengen. Cine minte și de ce nu figurăm pe agenda trebuie să ne explice guvernul imediat, este pur și simplu revoltător!', a declarat Eugen Tomac.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reuneşte în zilele de 19 şi 20 octombrie 2023, la Luxemburg, luând în discuţie subiecte precum azilul şi migraţia, spaţiul Schengen, protecţia civilă, combaterea abuzului sexual asupra copiilor, norme de drept în materie de insolvenţă, războiul din Ucraina etc., conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.
Cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen, ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, i-a transmis comisarului european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, la 17 octombrie 2023, în cadrul unei videoconferinţe, că statele membre vor fi informate cu privire la demersurile României în vederea întăririi spaţiului Schengen cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 19 octombrie.
În ceea ce priveşte spaţiul Schengen la nivelul Uniunii, miniştrii de interne ai UE vor aborda situaţia generală a spaţiului Schengen şi din perspectiva Barometrului Schengen, convenind asupra unor acţiuni, ca parte a unui răspuns cuprinzător pentru o mai bună combatere a criminalităţii transfrontaliere, în special a introducerii ilegale de migranţi. Pentru aceste discuţii, Consiliul Schengen se reuneşte în aşa-numitul format de comitet mixt, care include statele membre ale UE şi cele patru ţări din afara UE care fac parte din Acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia).
Barometrul Schengen sau Raportul privind starea spaţiului Schengen este un raport anual întocmit de Comisie, pentru a informa celelalte instituţii europene cu privire la stadiul de aplicare a "guvernanţei spaţiului Schengen" şi pentru a monitoriza progresele înregistrate la sfârşitul ciclului anual de guvernanţă, evidenţiind domeniile prioritare care necesită o atenţie suplimentară. "Anul 2022 s-a caracterizat prin reluarea călătoriilor internaţionale pe scară largă în urma pandemiei de COVID-19. În 2022, 585 de milioane din cei 900 de milioane de turişti care au călătorit în străinătate au venit în Europa, reprezentând 65 % din totalul mondial, ceea ce face ca spaţiul Schengen să fie cel mai atractiv şi cea mai vizitată zonă din lume 7.", se arată în Raportul privind starea spaţiului Schengen pentru 2023, conform https://eur-lex.europa.eu/.
Tot cu privire la Schengen, Comisia şi eu-LISA - o agenţie a UE care se ocupă de sistemele informatice în domeniul migraţiei, securităţii şi justiţiei - vor informa miniştrii cu privire la calendarul revizuit pentru asigurarea interoperabilităţii sistemelor de informaţii ale UE care sunt utilizate de statele membre pentru combaterea criminalităţii, controlul frontierelor şi gestionarea fluxurilor de migraţie. Aceste sisteme includ Sistemul de informaţii privind vizele şi Sistemul de informaţii Schengen. Se aşteaptă adoptarea de către Consiliu a noului calendar, după cum informează https://www.consilium.europa.eu/.
O altă temă de discuţie abordată la Consiliul JAI din 19-20 octombrie se referă la azil şi migraţie. În acest sens, preşedinţia spaniolă a Uniunii va informa miniştrii de resort cu privire la progresele înregistrate în cadrul negocierilor sale cu Parlamentul European, în vederea ajungerii la un acord cu privire la Pactul privind migraţia şi azilul. În urma crizei migraţiei din 2015, Comisia a prezentat propuneri pentru o serie de proiecte legislative ale UE de reformare a sistemului european comun de azil. Odată adoptate, aceste diferite acte legislative ale UE, aflate în prezent în curs de negociere între Consiliu şi Parlamentul European, vor avea ca rezultat un cadru comun care va aborda toate aspectele privind gestionarea situaţiilor legate de azil şi migraţie. Acesta va oferi sprijin statelor membre cele mai afectate, va oferi un cadru mai bun pentru înregistrarea şi procesarea cererilor de azil, va stabili standarde minime pentru tratarea cazurilor tuturor solicitanţilor de azil şi va reduce deplasările secundare. Tot pe această temă, miniştrii vor discuta şi despre dimensiunea externă a migraţiei, cu focus pe politicile UE destinate abordării provocărilor legate de migraţie pe care Uniunea le are în comun cu alte continente şi ţări.
De asemenea, în cadrul reuniunii, preşedinţia spaniolă va informa miniştrii cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte un proiect legislativ care va permite Comisiei, în contextul mecanismului de protecţie civilă al UE, să ofere în continuare sprijin financiar pentru echipamente de combatere a incendiilor forestiere.
Cu privire la combaterea abuzului sexual asupra copiilor, preşedinţia rotativă a Uniunii urmăreşte să ajungă la o abordare generală parţială (poziţia Consiliului) cu privire la un regulament planificat care să impună întreprinderilor din domeniul internetului obligaţia de a alerta autorităţile cu privire la acest aspect detectat pe platformele lor. Un nou centru al UE ar urma să fie înfiinţat pentru a sprijini autorităţile care acţionează în urma rapoartelor privind abuzurile sexuale asupra copiilor şi pentru a colecta şi a face schimb de expertiză şi de bune practici în materie de prevenire şi de sprijinire a victimelor, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.
Totodată, miniştrii de justiţie din cadrul JAI vor lua în discuţie o propunere a Comisiei din decembrie 2022, de armonizare a anumitor aspecte ale normelor de drept în materie de insolvenţă. Această propunere se află în prezent în dezbatere în Consiliu.
Un alt subiect abordat este războiul din Ucraina, miniştrii justiţiei din UE urmând să fie informaţi cu privire la stadiul actual al combaterii impunităţii în ceea ce priveşte crimele comise în legătură cu războiul din această zonă.
Nu în ultimul rând, se aşteaptă ca miniştrii de resort să fie invitaţi să aprobe concluziile privind capacitarea digitală şi drepturile fundamentale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News