EXCLUSIV  Tomac, demers major pentru România în Schengen. Chirieac, către Ciuvică: Dacă va reuși, vă aduc un scaun mic să stați pe el, să vă iasă doar capul de sub masă

Bogdan Chirieac a spus că i se pare o plângere foarte bine întemeiată. În schimb, Mugur Ciuvică a zis că nu crede că demersul va avea sorți de izbândă.

„Până la urma urmei, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a acceptat plângerea lui Eugen Tomac”, a zis Bogdan Chirieac spunând că aceasta are totuși un temei.

„Dacă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene îi va obliga pe ăștia, în urma sesizării făcute de Eugen Tomac, să ne bage în Schengen, o să vă aduc un scaun mic să stați pe el, să vă iasă doar capul de sub masă”, a spus Bogdan Chirieac, moment în care Mugur Ciuvică a zis: „Nu este nevoie nici de scaun. Mă întind pe aici pe jos. Eventual îmi puneți o salteluță aici să stau și să dorm, dar și să vă ascult pe dumneavoastră vorbind cu Eugen Tomac cum vorbiți lucruri importante pentru țară”.

„Așa facem, că prea m-ați enervat cu Schengen”, a conchis Bogdan Chirieac la DC News și DC News TV, în cadrul emisiunii „Miercurea Neagră”.

VEZI ȘI: CJUE, sesizată cu privire la votul Austriei din JAI. Eugen Tomac, PMP: Dacă decizia JAI va fi anulată de Curte, un nou vot va fi tehnic, bazat pe evaluare

„Acțiunea pe care am demarat-o la Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o acțiune în anulare, care își are temeiul în art. 263 din TFUE.

Am analizat și încă avem în vedere mai multe căi pe care putem să le urmăm, cum ar fi acțiunea în constatarea abținerii de a acționa sau acțiuni în pretenții intentate împotriva statelor care au votat împotriva primirii României în spațiul Schengen. Însă după ce ne-am consultat cu juriști, profesori de drept european, foști judecători la CJUE din mai multe țări, am considerat că acțiunea în anulare are cele mai mari șanse să fie admisibilă.

În concret, am cerut Curții să constate nelegalitatea deciziei implicite în urma votului de pe 8 decembrie, prin care Consiliul decide împotriva aplicării integrale a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România. Această decizie nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE, cum a fost cazul deciziei de primire a Croației, însă reprezintă în continuare un act atacabil potrivit art. 253 TFUE.

Drept rezultat, dacă decizia prin care României i se refuză aderarea la Spațiul Schengen va fi considerată una nelegală prin anularea acesteia de către Curte, un nou vot cu privire la aceeași decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, care să țină cont strict de condițiile de evaluare Schengen, pe care le îndeplinim. Un vot pozitiv", a transmis Eugen Tomac pentru DC NEWS.

Ce dispoziţii spune Tomac că au fost încălcate la JAI

„Principalul nostru argument se regăsește în Tratatul de aderare, care prevede în protocolul 1, art. 4 alin. (2) că „Dispoziţiile acquis-ului Schengen ... se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis.”

Evaluarea a avut loc și rezultatul acesteia a fost favorabil. Astfel, din modul în care este formulat acest articol, Consiliul are obligația de a pronunța o decizie favorabilă. O altfel de interpretare ar face ca acest articol să devină absurd, pentru că o evaluare nu ar mai avea niciun rol, dacă, indiferent de rezultatul acesteia, decizia Consiliului rămâne una arbitrară, politică. O altfel de interpretare ar putea duce la situația absurdă în care un stat care a fost evaluat negativ poate primi un vot pozitiv pentru aderarea la Spațiul Schengen.

Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE)

Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE)

Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE)

Principiul egalității de tratament și Principiul nediscriminării (art. 20 și art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene)

Principiul securității juridice și Principiul încrederii legitime (principii jurisprudențiale ale dreptului European)

Abuzul de drept”. Citiți continuarea aici - https://www.dcnews.ro/cjue-sesizata-cu-privire-la-votul-austriei-din-jai-eugen-tomac-pmp-daca-decizia-jai-va-fi-anulata-de-curte-un-nou-vot-va-fi-tehnic-bazat-pe-evaluare_904527.html

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News