TONI GREBLĂ (CCR), audiat la DNA. Ce prevede legea CCR în astfel de cazuri

Vezi aici mai multe detalii: Toni Greblă, judecător CCR, audiat la DNA

Ca judecător al Curții Constituționale, Toni Greblă nu poate fi arestat sau trimis în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De la momentul în care un judecător CCR este trimis în judecată penală, acesta este suspendat din funcție. În caz de condamnare definitivă, judecătorul este exclus din CCR, iar în caz de achitare suspendarea încetează, iar acesta își reia mandatul.

Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevede următoarele:

Art.65. - Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancţiunilor şi a modului de aplicare a acestora este de competenţa exclusivă a plenului Curţii Constituţionale.

Art.66. - (1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Art.67. - (1) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; 
b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei de judecător mai mult de 6 luni;
c) în caz de încălcare a prevederilor art.16 alin.(3) sau ale art.40 alin.(3) din Constituţie, republicată sau pentru încălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la art.64. 
(2) Constatarea încetării mandatului, potrivit lit.a), se face de preşedintele Curţii Constituţionale, iar în celelalte cazuri, încetarea mandatului se hotărăşte în plen, cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Pentru o mai bună înțelegere a punctului (1) c), prezentăm și:

Art.64. - Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi:
a) să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei; 
b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale;
c) în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă; 
d) să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; 
e) să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel; 
f) să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

Art.16 alin.(3) din Constituție: Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

Art.40 alin.(3) din Constituție: Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News