Judecătorul Toni Neacșu a dezvăluit o schimbare radicală care va permite ca procurorii și judecătorii să fie trași la răspundere în fața instanței.
"Curtea Constituţională a constatat că soluţiile de clasare ale Inspecţiei Judiciare la sesizările cetăţenilor pot fi contestate în justiţie", a precizat Toni Neacșu. Prin urmare Inspecția Judiciară nu poate bloca arbitrar plângerile justițiabililor.
Toni Neacșu a explicat, potrivit Jurnalul: "Ipoteza este următoarea. O persoană face o sesizare cu privire la o presupusă abatere disciplinară (...) a unui judecător sau procuror. Singura instituţie care poate efectua verificări este Inspecţia Judiciară". Toni Neacșu a subliniat că din 2012, IJ a căpătat "puteri sporite şi atribuţii exclusive" și "din acel moment Inspecţia Judiciară a devenit un fel de poliţie judiciară sau chiar parchet specializat pe cercetarea judecătorilor şi procurorilor".
Legislația în vigoare arată că IJ trebuie să efectueze cercetări înainte de a da soluții. Următorii pași în urma sesizării și cercetării ar fi să admită sesizarea, "să efectueaze cercetarea disciplinară şi sesizează secţia corespunzătoare a CSM pentru a se pronunţa" sau să claseze sesizarea în următoarele situații: dacă sesizarea este anonimă, dacă nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, "dacă după efectuarea cercetării disciplinare (un fel de urmărire penală pentru a duce comparaţia la capăt) constată totuşi că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii disciplinare".
Această ultimă situație poate fi atacată direct "la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. În practică, însă, astfel de plângeri se întâlnesc foarte rar, tocmai întrucât în mod sistematic IJ pronunţă soluţiile de clasare doar ca urmare a verificărilor prealabile. Legea prevede ca soluţia de clasare dată într-o astfel de ipoteză (cea de la pct. 3 în enumerarea mea) este definitivă, respectiv că ea nu poate fi atacată în niciun fel de persoana care a făcut sesizarea. Inspecţia Judiciară se comportă ca un filtru. Folosindu-se de această mică inconsistenţă a legii, taie şi spânzură cât poate mai mult în domeniul cercetării disciplinare a magistraţilor, lăsând să treacă mai departe către Consiliul Superior al Magistraturii, singura instanţă disciplinară a magistraţilor, doar ce consideră oportun", precizează Toni Neacșu.
Judectorul adaugă că IJ "putea deci aprecia suveran, în afara oricărui control, când se exercite şi când nu o acţiune disciplinară împotriva unui judecător sau procuror. În această situaţie nici măcar Consiliul Superior al Magistraturii nu avea posibilitatea de a interveni în vreun fel".
Ceva s-a schimbat
"Curtea Constituţională a decis că acest mecanism este neconstituţional. Prin decizia nr. 397/3.07.2014, publicată în Monitorul Oficial în 6.07.2014, a constatat că dispoziţia referitoare la caracterul definitiv al rezoluţiei de clasare dată în ipoteza descrisă mai sus la pct. 3) este neconstituţională. IJ nu poate da soluţii definitive ca urmare a verificărilor prealabile, pentru că este doar un organism administrativ şi pentru că astfel se blochează accesul cetăţeanului la justiţie. Ca urmare a acestei decizii, Inspecţia Judiciară nu mai este capăt de linie în nicio situaţie. Orice plângere împotriva unui judecător sau procuror, cu excepţia anonimelor, va trebui să ajungă să fie discutată contradictoriu, în faţa unei instanţe independente şi imparţială. Mecanismul este similar cu cel existent pentru soluţiile de netrimitere în judecată ale procurorului, când, de asemenea, petentul are şansa de a apărea în faţa unui judecător pentru a arăta eroarea de soluţie a parchetului.
Toni Neacșu a precizat că este foarte posibil că se va prevedea competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de apel Bucureşti. Judecătorul Toni Neacșu opinează că legea "ar trebui îndreptată, astfel încât toate plângerile cetăţenilor să fie soluţionate, în primă instanţă cel puţin, de secţiile CSM".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News