Siguranţa alimentară s-a îmbunătăţit odată cu avansarea tehnologiei, lucru care a condus la creşterea calităţii produselor pe care le consumăm. Răcirea artificială. Frigiderul a fost inventat în anul 1748, dar a ajuns în casele oamenilor în anul 1920. Potrivit experţilor de la Royal Society, obiectul prezent în majoritatea gospodăriilor a jucat un rol foarte important în alimentaţia cotidiană pentru că a fost responsabil pentru oferirea unei diete variate şi nutritive.
Pasteurizarea. Metoda de conservare a alimentelor a fost inventată de Louis Pasteur, în anul 1862. Acest proces implică încălzirea alimentelor la o temperatură specifică care este capabilă să distrugă bacteriile şi care poate să prevină alterarea lor. De exemplu, laptele crud poate produce o serie de boli, cum ar fi toxiinfecţiile alimentare – Salmonella, Escherichia coli O157.
Borcanul. A fost inventat în secolul XIX şi este o metodă convenabilă de a conserva alimentele. Acesta păstrează alimentele în vid, în stare foarte bună, într-o perioadă de la unul până la cinci ani.
Cuptorul. Primele cuptoare au fost realizate în Europa Centrală (înainte de Hristos) şi erau folosite pentru gătirea mamuţilor. Cuptoarele cu gaz au fost realizate în secolul XIX, cu un maxim randament în sectorul de patiserie.
Irigarea. Aceasta ajută la creşterea randamentului în agricultură, mai ales în perioadele când este secetă. Deşi în România sunt multe zone neirigate, atunci când a apărut a îmbunătăţit considerabil recoltele.
Maşina de treierat. A fost inventată în secolul XVIII. Combina agricolă a fost primul pas spre industrializarea agriculturii. Maşina de treierat a adus o recoltă mai bogată şi o productivitate sporită.
Coacerea mâncării. Se foloseşte căldura uscată pentru a găti alimentele. Folosirea căldurii pentru prepararea alimentelor, în cuptoare, în cenuşă fierbinte sau pe pietre fierbinti, a fost o noutate.
Reproducerea selectivă. Este un proces de reproducere a plantelor şi a animalelor care conduce la obţinerea unor alimente care au caracteristici particulare. Acest proces permite oamenilor să manipuleze selecţia naturală între plantele şi animalele pe care le consumă.
Măcinarea. Are ca principal scop obţinerea făinii, ingredintul de bază al pâinii. Deşi se folosea din timpuri străvechi, înainte de Hristos, măcinarea alimentelor a fost în secolul XIX o practică utilizată la scară largă.
Plugul. Este un instrument care pregăteşte pământul pentru plantarea seminţelor. Inventarea sa a însemnat un progres important în agricultură.
Fermentarea. Permite îmbogăţirea alimentelor cu nutrienţi care îmbunătăţesc digestibilitatea. Este o metodă folosită pe scară largă pentru a creşte termenul de valabilitate al produselor. Astfel, s-au obţinut produse precum vinul, oţetul, iaurtul, branza, berea etc.
Plasa de pescuit. A fost descoperită în epoca de piatră, iar cea mai veche plasă era facută din salcie.
Rotaţia culturilor. Presupune creşterea unor tipuri diferite de culturi în aceeaşi zonă în anotimpurile succesive. Această practică conduce la creşterea productivităţii solului.
Oala. Această invenţie a revoluţionat lumea bucătăriei prin simplitatea ei. Un obiect fără de care preparea supelor, ciorbelor sau pastelor ar fi dificilă.
Cuţitul. Utilizarea sa în bucărătie este foarte veche. Deşi se folosea din cele mai vechi timpuri, el a devenit un adevărat simbol în unele culturi.
Tacâmurile. Acestea nu reprezintă doar un mod elegant de a mânca, ci este o modalitate de a ne proteja de boli (prin evitarea mâncatului cu mâinile murdare).
Dopul de plută. Chiar dacă pare lipsit de importanţă, dopul este o invenţie foarte importantă. Elastic şi impermeabil, acesta este indispensabil pentru sticlele de vin, şampanie. Acestea se fac utile prin absenţa lor.
Butoaiele. Sunt indispensabile pentru păstratea băuturilor alcoolice.
Cuptorul cu microunde .Spre deosebire de cuptorul obişnuit, acesta este un aparat de bucătărie care încălzeşte alimentele prin radiaţie. A fost inventat în anul 1940, dar a început să fie utilizat pe scară largă după anii 60.
Prăjirea alimentelor .Coacerea mâncării în ulei sau alte grăsimi a apărut în Egiptul antic şi a reuşit să se folosească până în zilele noastre, chiar dacă nu este considerată o alegere sanătoasă.
Citiţi şi:
http://www.dcnews.ro/2012/09/6-gadgeturi-care-ne-schimba-viata/
http://www.dcnews.ro/2012/08/ce-asteptari-aveau-oamenii-anului-1900-asupra-secolului-xxi/
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu