Topirea calotelor de gheață încetinește rotația Pământului, prelungind zilele într-un ritm "fără precedent”

Conform cercetării, apa rezultată din topirea ghețarilor din Groenlanda și Antarctica se redistribuie în jurul Ecuatorului, ceea ce duce la o creștere a masei în această zonă. „Este ca atunci când o patinatoare face o piruetă, ținându-și brațele aproape de corp și apoi întinzându-le,” a explicat coautorul Benedikt Soja de la ETH Zurich. Rotația, inițial rapidă, devine mai lentă pe măsură ce masele se deplasează departe de axa de rotație, crescând inerția fizică, scrie France24.

Deși Pământul este adesea considerat o sferă, în realitate este mai corect să-l numim un „sferoid oblativ” care se umflă ușor în jurul ecuatorului, asemănător cu un satsuma. Forma sa se schimbă constant din cauza efectelor mareelor zilnice asupra oceanelor și scoarțelor terestre, a derivei plăcilor tectonice și a schimbărilor violente cauzate de cutremure și vulcani.

Tehnici de observație

Studiul a folosit tehnici de observare precum interferometria cu bază foarte lungă, care permite oamenilor de știință să măsoare diferențele în timpul necesar pentru ca semnalele radio din spațiu să ajungă la diferite puncte de pe Pământ. Aceste date sunt utilizate pentru a deduce variațiile în orientarea planetei și durata zilei. De asemenea, cercetătorii au folosit Sistemul Global de Poziționare (GPS), care măsoară rotația Pământului cu o precizie de aproximativ o sutime de milisecundă, și au analizat înregistrări ale eclipselor antice datând de milenii.

Dacă Pământul se rotește mai încet, durata zilei crește cu câteva milisecunde față de măsura standard de 86.400 de secunde. În prezent, o cauză semnificativă a încetinirii este atracția gravitațională a Lunii, care trage oceanele într-un proces numit „frecare mareică”, cauzând o decelerare treptată de 2,40 milisecunde pe secol de-a lungul a milioane de ani.

Totuși, noul studiu ajunge la o concluzie surprinzătoare: dacă oamenii continuă să emită gaze cu efect de seră într-un ritm ridicat, efectul încălzirii climatice va fi mai mare decât cel al atracției Lunii până la sfârșitul secolului 21. Între anul 1900 și prezent, clima a făcut ca zilele să devină cu aproximativ 0,8 milisecunde mai lungi. În cel mai rău scenariu al emisiilor ridicate, clima singură ar fi responsabilă pentru prelungirea zilelor cu 2,2 milisecunde până în anul 2100.

Deși aceste schimbări pot părea nesemnificative și imperceptibile pentru oameni, "există cu siguranță multe implicații pentru navigația spațială și terestră,” a spus Surendra Adhikari de la Jet Propulsion Laboratory al NASA. Cunoașterea exactă a orientării Pământului în orice moment este crucială pentru comunicarea cu navele spațiale, precum sondele Voyager care se află acum dincolo de sistemul nostru solar, unde chiar și o mică deviere de un centimetru poate duce la o eroare de kilometri până la destinația finală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News