TOPUL UNIVERSITĂŢILOR, în funcţie de programele de studiu. Care sunt schimbările anului universitar 2011-2012
Clasificarea universităţilor, dar şi numărul redus aproape la jumătate al studenţilor din cauza bacalaureatului exigent îi fac pe rectori să se gândească la posibilitatea unor fuziuni care să aducă mai mulţi bani şi să poată susţine un învăţământ de calitate.
Rezultatele catastrofale de la bacalaureat au scăzut cu peste o sută de mii numărul posibililor studenţi din acest an universitar. Multe facultăţi au anunţat că au locuri şi pentru a doua sesiune, dar nici la bacalaureatul de toamnă numărul celor care au luat examenul nu a crescut foarte mult. Din cei peste o sută de mii de candidaţi, doar aproape 19.000 au luat bacalaureatul în toamnă şi au avut astfel posibilitatea să se înscrie la facultăţile care mai aveau locuri libere, scrie Mediafax.
În anul universitar 2011-2012 sunt 62.850 de locuri la ciclul universitar de licenţă, pentru master sunt 35.600 de locuri, iar pentru doctorat sunt aproximativ 3.500 de locuri. Deşi nu toate au fost ocupate, universităţile tradiţionale au avut totuşi candidaţi pe locurile oferite.
Elevii care au luat bacalaureatul în acest an nu s-au mai îndreaptat spre universităţi cu viitor incert, iar universităţile bune au avut mai mulţi candidaţi pentru că elevii sunt mândri că au o diplomă de bacalaureat care înseamnă ceva, spunea ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
TOPUL UNIVERSITĂŢILOR, în funcţie de programele de studiu
Noul an universitar, chiar şi cu mai puţini studenţi, va fi marcat de schimbări majore aduse de Legea educaţiei. Unele ar putea fi considerate chiar radicale în sistemul de învăţământ superior din ultimii ani.
În noul an universitar, universităţile sunt clasificate în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master şi respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat.
Într-un sistem universitar schimbat, universităţile mici s-ar putea să nu mai facă faţă singure în viitor cerinţelor şi să solicite sprijin instituţiilor de învăţământ superior puternice, cu care ar putea fuziona.
Anul 2011-2012 va fi pentru învăţământul superior din România unul crucial tocmai pornind de la ideea că pentru prima dată se pune accent pe calitate în învăţământul superior, dar şi pentru că universităţile vor trebui să se asocieze, spunea recent rectorul Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru.
Prima fuziune, între Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea Politehnica din Timişoara, a fost deja anunţată. Decizia consorţiului dintre cele două instituţii de învăţământ superior a fost considerată una istorică, fiind încurajată de Ministerul Educaţiei.
Universităţile sunt încurajate să fuzioneze şi de primirea unei finanţări suplimentare. Legea educaţiei prevede că pentru promovarea calităţii şi creşterea eficienţei sistemului de învăţământ superior, pentru creşterea vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor, universităţile de stat şi cele particulare pot să se constituie în consorţii universitare sau pot să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică.
Instituţiile de învăţământ superior sunt deja împărţite în cele trei categorii, respectiv universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică, precum şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie.
Mai mult, locurile la doctorat şi masterat au fost date numai după clasificarea universităţilor, considerată de autorităţi perfectibilă.
O noutate a anului universitar care începe în 3 octombrie este şi admiterea la doctorat pe bază de concurs. Din acest an universitar, conducătorii de doctorat vor fi evaluaţi în vederea acreditării. De asemenea, va fi aplicat şi "Codul studiilor doctorale", care ar urma să încheie "perioada doctoratelor date pe bandă rulantă", pentru că acestea vor fi distribuite pe bază de competiţie. Cei mai buni profesori universitari vor câştiga burse doctorale, urmând ca ei şi şcolile doctorale din care fac parte să-şi angajeze doctoranzii. Accentul în noul cod al studiilor doctorale este pus pe partea de cercetare, în elaborarea tezei de doctorat.
Important în noul an universitar este, din punctul de vedere al universităţilor, şi acreditarea domeniilor de masterat. Vor face acest tip de pregătire numai acele instituţii de învăţământ superior care pot face dovada pregătirii lor şi, totodată, vor fi acreditate şcolile doctorale. Dacă până acum se putea organiza doctorat nu numai pe locuri de la buget, dar şi cu taxă, din acest an universitar şi până în decembrie 2012 acreditarea şcolii doctorale se va face numai dacă acestea respectă criteriile de calitate.
Totodată, evaluatorii ARACIS trebuie să îndeplinească "standarde de conferenţiar".
Noul an universitar aduce în premieră şi Statutul studentului, care cuprinde drepturile şi obligaţiile acestuia, printre care accesul la învăţământ gratuit şi dreptul de a cunoaşte mecanismele de stabilire a taxelor de studii şi a altor taxe percepute de universitate. În universităţi este interzisă orice discriminare directă sau indirectă faţă de student bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, rasă, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie familială, apartenenţă ori activitate sindicală. În plus, studenţii nu pot fi sancţionaţi sau discriminaţi pentru critica privată sau publică adusă argumentat instituţiei de învăţământ superior sau pentru exprimarea opiniei personale în acest sens, atunci când aceştia respectă prevederile legislaţiei în vigoare.
De asemenea, prin Legea educaţiei a fost constituit Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România, o bază de date electronică în care vor fi înregistraţi toţi studenţii din universităţile de stat sau particulare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, pentru a se asigura un control riguros al diplomelor. Studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate.
Noul an universitar aduce cu el şi alegeri ale noilor stucturi de conducere ale universităţilor, pentru prima dată fiind parte în acest proces întreaga lume academică. Legea educaţiei prevede ca variante de desemnare a rectorului "concursul public" şi "alegerile generale prin vot universal, direct, secret şi egal". Modul în care va fi desemnat rectorul este stabilit de comunitatea academică a universităţilor.
Citeşte şi: Clasificarea universităţilor din România: Care sunt cele mai bune instituţii de învăţământ superior
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
