Medicul pediatru Mihai Craiu a vorbit despre virusul West Nile, dar și despre soluțiile repelente pe care le putem folosi pentru a ne proteja de țânțari.
Publicitate
Medicul pediatru Mihai Craiu a vorbit într-o postare pe pagina sa de Facebook despre virusul West Nile, explicând de ce este periculos acesta, dar și cum ne putem proteja împotriva țânțarilor, astfel încât să prevenim o posibilă infecție cu acest virus.
"Este foarte cald și, din diferite motive, există foarte mulți țânțari în jurul nostru. Pentru că vara avem emoții mai mari este posibil ca vestea celor 8 decese produse de infecția cu virus West Nile consemnate în UE să genereze multe discuții.
Fapte despre țânțari și virusul West Nile (vWN):
- 80% din cei care sunt infectați cu vWN nu au nici un semn de boală!
- maladia produsă de vWN nu se ia de la om la om, prin atingere sau proximitate (ca în cazul gripei sau al altor boli cu transmitere aerogenă).
- mai puțin de 1% din persoanele infectate cu vWN vor dezvolta forme severe de boală, cu afectarea sistemului nervos central (meningită sau encefalită).
- nu trebuie să ne agităm imediat după o simplă înțepătură de țânțar! Semnele de boală nu apar imediat ci după o incubație de mai multe zile (de obicei 6-14 zile pentru cei cu imunitate normală sau chiar 21 zile pentru cei cu deficite imune).
- riscul de a face forme complicate de infecție cu vWN este mai mare la persoanele vârstnice, cu hipertensiune, diabet, cancer sau boli de rinichi.
Persoanele bolnave au febră, stare generală de rău, grețuri și vărsături, dureri de cap, stare de confuzie, somnolență sau chiar comă și convulsii. Semnele tipice de boală ar fi și fonofobia (bolnavul este deranjat de lumină sau de zgomote de intensitate normală), vărsăturile în jet și rigiditatea mușchilor cefei (nu putem mișca ușor capul, astfel încât să atingem pieptul cu bărbia).
Soluția? Protecția prin repelante adecvate sau prin haine cu mâneci lungi și pantaloni lungi (mai ales seara târziu)", a explicat medicul Mihai Pediatru.
Ulterior, într-o altă postare, medicul pediatru a explicat și cum să alegem corect soluțiile repelente pe care le putem folosi pentru a ne proteja de țânțari, explicând că trebuie să fim foarte atenți la etichetă, mai ales dacă le vom aplica și copiilor noștri.
"Mulți părinți au întrebat la postarea precedentă, referitoare la boala produsă de virusul West Nile, despre soluțiile repelente. Pe marea lor majoritate le putem cumpăra de oriunde, inclusiv de la supermarket, la farmacie sau în magazine ce vând echipament sportiv și de drumeție. Limitarea majoră în utilizare pare a fi vârsta de la care ar putea fi folosite la un copil mic...
Câteva reguli utile: De citit eticheta. Teoretic aceasta ar trebui să ajute la alegerea corectă. Practic sunt aprobate de către autorități de reglementare, cum ar fi EPA (Environmental Protection Agency), AAP (American Academy of Pediatrics sau CDC (Centers for Disease Control and Prevention) doar un număr limitat de substanțe cu rol de îndepărtare al insectelor - picaridina, DEET, uleiul de eucalipt (oil of lemon eucalyptus OLE).
Nu sunt recomandate de cătreautoritățile citate produse naturale cum ar fi uleiurile de citronella, geranium, peppermint sau semințe de soia. De ce există aceste reguli? Din câteva motive majore, care nu au a face neapărat cu vârsta copilului în sine, ci cu procesul de autorizare. Pentru a utiliza un produs special la un copil mic este necesară studierea acelui produs la acea grupă de vârstă! Faptul că nu este recomandat un produs anume la copil nu înseamnă neapărat că este interzis ci înseamnă doar că nu a fost testat sub o anumită grupă de vârstă și ca sunt necesare precauții.
Pielea copilului mic, sub 3 ani și mai ales la sugar, este mult mai subțire și cu un strat cornos mai puțin dezvoltat, deci va permite o absorbție mult mai mare decât la un școlar, sau la un adult, a diverselor substanțe cu rol protector, aplicate la acest nivel. Fiind dovedit acest aspect există recomandarea de utilizare la copilul mic doar al unor substanțe potențial nepericuloase. Sau cu toxicitate minimă, dacă vorbim de piele intactă și de respectarea unor reguli simple:
a. Nu folosim la sugar sau la copilul mic substanțe sub formă de spray! Ar putea fi inhalate sau ar putea ajunge pe mucoase sensibile, în ochi, de exemplu.
b. Nu aplicăm aceste substanțe pe degete sau pe dosul mâinilor la acești copii mici, deoarece ar putea ajunge în gură sau (din nou!) în ochi, provocând reacții adverse legate de efectul iritant sau de gust, nu neapărat din cauza toxicității.
c. Nu folosim cantități mari sau concentrații foarte crescute. DEET are eficacitate și durată de acțiune dependente de concentrație. O soluție 10% DEET este eficace pentru circa 2 ore, în timp ce una 30% este eficace 5 ore. Creșterea concentrației până la 50% crește durata protecției. Nu există dovezi de eficacitate sporită pentru concentrații mai mari.
Mesajul de luat acasă - folosiți substanțe repelente în cantități mici, aplicate mai des, pentru preșcolari, iar la sugari aplicați soluția prin pulverizare pe plasa de protecție de la landou, nu direct pe copil! Dacă totuși folosiți pe pielea copilului, dați cu substanțe autorizate pentru copiii mai mari, aplicate cu un dispozitiv de tip stick (ca un ruj de buze sau ca un tub de lipici) sau cu spray pus în mâna dumneavoastră și apoi aplicat cu degetul mâinii opuse pe pielea copilului mic. Doar după ce ați încercat în prealabil să vedeți dacă există fenomen de iritație locală, pe pielea sănătoasă de pe brațe sau coapse este indicat să dați pe suprafețe mai întinse. Faceți tentativa cu niște ore înainte de a pleca de acasă, pentru a putea fi siguri că nu vă stricați plimbarea", a explicat medicul pediatru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu