De Crăciun, Sărbătoarea Nașterii Domnului, există mai multe tradiții frumoase în România.
De exemplu, în zona Moldovei există numeroase tradiții vechi, care se păstrează până în zilele noastre. Una dintre acestea este păstrarea luminii. Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos este strâns legată de solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an, respectiv pe data 21 decembrie 2024.
Chiar dacă acest obicei este păstrat de tot mai puțini oameni, există și sate unde încă se mai ține. În seara de Ajun al Crăciunului, moldovenii aprind un rug din bușteni cu scopul de a ține cât mai mult lumina!
De asemenea, amintim faptul că Ajunul Crăciunului este ultima zi de post din Postul Naşterii Domnului. Este zi de post mai aspru decât celelalte zile, pentru că se ajunează până seara. Spre seară, se obişnuieşte să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Prorocului Daniel şi al celor trei tineri din Babilon (Daniel 1, 5-16).
Tot în seara de Ajun al Crăciunului, se obişnuieşte a mânca turtele de Crăciun, foi subţiri de cocă coapte pe plită care se înmoaie într-un sirop dulce (apă cu miere sau zahăr) şi se presară cu nucă măcinată, numite "Scutecele lui Iisus".
În Ajunul Crăciunului se citesc "Ceasurile Împărăteşti" şi se săvârşeşte Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Dacă Ajunul Crăciunului este într-o zi sâmbătă sau de duminică, cum cade în acest an, rânduiala Ceasurilor Împărăteşti se face în vinerea dinainte, această zi devenind "zi aliturgică" (zi în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie), conform Volumului "Vieţile Sfinţilor".
Citește și - Stresul cumpărăturilor de Crăciun, la fel de mare ca la examene - spun cercetătorii
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu