Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920

Descolindatul şi Botnicul sau Dedu Bodnicul sunt obiceiuri din zona Dobrogei practicate de Crăciun care nu s-au mai păstrat în zilele noastre, tradiţia sărbătorilor de iarnă pentru fiecare comunitate etnică evoluând în favoarea globalizării încă din anii 1920.

Directorul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Tulcea, Steluţa Pârâu, a declarat, pentru Agerpres, că descolindatul, gest ritualic contrar colindatului care se concretiza în aruncatul porţii pe câmp sau stricatul acoperişului, se practica în Ajunul Crăciunului, atunci când gazdele nu primeau cetele de colindători, versurile de la descolindat fiind contrare celor de bun-augur de la colindat.

"Aprinderea unui butuc din lemn la megleno-români şi aromâni este unul din obiceiurile de iarnă pe care l-am întâlnit doar în discuţiile cu subiecţii. Butucul era aprins în seara de Ajun până la Bobotează şi era păzit să nu se stingă. Acest obicei se practica şi la catalani şi spanioli. Soarele, pentru că iarna apărea mai puţin, era înlocuit astfel de foc, iar oamenii invocau soarele pentru a aduce căldură pământului şi roade bogate. Bătrânii spuneau că este de rău-augur dacă se stinge focul în perioada amintită", a menţionat Steluţa Pârâu.

În ceea ce priveşte elementele comune obiceiurilor practicate de comunităţile etnice din Dobrogea de Nord, directorul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară a menţionat că adresatul formulelor magice, oferirea de daruri se numără printre acestea, recreându-se astfel legătura dintre părinţi şi copii, bătrâni şi tineri, fete de măritat şi băieţi de însurat.

"Orice fapt se modernizează. Dacă societatea ar fi fost închistată, nu am mai fi ajuns în secolul al XXI-lea, dar ea este dinamică şi ca atare şi obiceiurile şi gesturile ritualice şi vestimentaţia sunt supuse schimbării. Cercetările efectuate la Murighiol, de exemplu, sat multicultural, cu populaţie de români, ucraineni, tătari, relevă că încă din anii 1920 flăcăii turci şi tătari mergeau la nunţile româneşti. Sau în obiceiurile de înmormântare nu exista ca femeile române să nu le ajute pe cele tătare. De asemenea, copiii musulmanilor mergeau cu Moş Ajunul împreună cu copiii români. Din aceste motive, cred că în Dobrogea globalizarea a început demult", a explicat Steluţa Pârâu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News