Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează. Ce să nu faci în această zi

Boboteaza, denumită și Epifanie, Teofanie sau Arătarea Domnului, este una dintre cele mai semnificative sărbători creștine, celebrată anual pe 6 ianuarie. Această zi specială este însoțită de tradiții și obiceiuri care, conform credinței populare, trebuie respectate pentru a evita ghinionul în noul an.

Credincioșii participă la slujbe religioase dedicate botezului Domnului Iisus de către Sfântul Ioan Botezătorul în apele Iordanului. În cadrul acestor ceremonii, se oficiază sfințirea apei, un ritual central al sărbătorii. Apa sfințită, considerată purificatoare și protectoare, este luată acasă de credincioși pentru a fi folosită în diferite ritualuri de binecuvântare și apărare împotriva răului.

În mediul rural, Boboteaza devine un prilej de celebrare comunitară, fiind marcată prin obiceiuri tradiționale. Un exemplu remarcabil este aruncarea crucilor în râuri sau lacuri, simbolizând botezul lui Iisus. Cel care recuperează crucea din apă este considerat binecuvântat și norocos pentru anul care urmează.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Bobotează

Un obicei străvechi spune că, până la Bobotează, nu ar trebui să ne spălăm hainele sau să facem baie, deoarece se crede că apele sunt sfințite și au puteri purificatoare în această perioadă. De asemenea, tradiția recomandă să evităm împrumuturile sau dăruirea de obiecte, iar spălatul rufelor pe 5, 6 sau 7 ianuarie este văzut ca aducător de ghinion.

„De Bobotează avem același principiu. Toate apele se sfințesc cu prezența lui Hristos în apele Iordanului și noi atunci, în ziua de Bobotează, facem mare slujbă, iar apa devine agheasmă, dar asta nu înseamnă că tu 8 zile nu ai voie să-ți faci duș, să speli, este greșit. Noi ținem ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan, dar de pe 9 poți să speli, nu scrie nicăieri că nu poți. Întotdeauna când avem aceste tradiții ‘băbești’ ar trebui să verifici o carte”, a explicat și preotul Vasile Ioana în emisiunea Pastila de Frumusețe, de pe Spectacola.ro.

În ajunul Bobotezei, se crede că cerurile se deschid, iar în anumite zone ale țării, copiii pornesc la colindat purtând cu ei Chiraleisa, alături de clopoței, tălăngi, și elemente simbolice precum vâsc, brad și busuioc prinse de căciuli. Un alt moment semnificativ este vizita preotului, care poartă crucea și trece pe la casele oamenilor pentru a le binecuvânta cu apă sfințită, simbolizând curățarea spirituală a locuințelor. O tradiție mai veche spune că, după plecarea preotului, copiii ar trebui să înconjoare gospodăria cu o lumânare aprinsă, pentru a o proteja de influențele negative pe tot parcursul anului.

Iordănitul femeilor: În trecut, în satele din nordul țării, femeile obișnuiau să se adune în grupuri mari la o gazdă, unde aduceau mâncare și băutură. După ce luau masa împreună, petreceau cântând și dansând toată noaptea. Spre dimineață, ieșeau pe ulițe și, dacă întâlneau bărbați, îi prindeau și îi duceau cu forța spre apă, amenințând că îi aruncă în râu.

În unele zone, această zi era marcată și de un ritual prin care tinerele neveste erau acceptate în comunitatea femeilor căsătorite, fiind stropite cu apă dintr-o fântână sau un râu.

Tot în noaptea de Bobotează, fetele nemăritate își puneau busuioc sub pernă și legau un fir roșu de mătase la inelar, în speranța că își vor visa ursitul. Se spunea, de asemenea, că cele care alunecă pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News