Credincioșii ortodocși îi sărbătoresc, pe 8 noiembrie, pe Sfinții Mihail și Gavriil. Ziua este cunoscută și ca sărbătoarea Arhanghelilor Mihail și Gavriil.
Arhanghelii sunt reprezentări mitice aparținând calendarului popular, iar Arhanghelii Mihail și Gavriil din calendarul ortodox sunt celebrați în data de 8 noiembrie.
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să îi vestească taina cea mai mare a întrupării Domnului și tot el a adus drepților Ioachim și Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.
Arhanghelii, în viziunea populară, asistă și la Judecata de apoi, sunt patronii casei, ard păcatele acumulate de patimile omenești firești și purifică, prin post, conștiințele.
În zonele montane, în care Arhanghelii erau celebrați și ca patroni ai oilor, stăpânii animalelor făceau o turtă mare din mălai, numită ”turta arieților”, care era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineața zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fața în sus, era semn încurajator și de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos era supărare în sate.
De asemenea, în 8 noiembrie se fac pomeni și praznice pentru cei morți, iar în biserici, fiecare creștin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci.
Ziua Sf. Mihail și Gavriil este ultima mare sărbătoare dinainte de a intra în Postul Crăciunului (14 noiembrie), iar în sâmbăta dinainte sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morților, zi cunoscută și ca ”Sâmbăta morților” sau ”Moșii de Toamnă”.
Pomenile date pentru morți, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc ”Moșii de Arhangheli”, iar fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi ”lumina de veci” în lumea de dincolo. De asemenea, se aprind lumânări atât pentru cei încă în viață, cât și pentru cei care au murit fără lumânare, potrivit crestinortodox.ro.
Sfinte și mare Arhanghele al lui Dumnezeu, Mihaile, care cel dintâi între îngeri stai dinaintea Treimii celei negrăite, sprijinul și păzitorul neamului omenesc, care ai zdrobit în Ceruri cu oștile tale capul prea-trufașului diavol și rușinezi pururea pe pământ răutatea și viclenia lui, la tine alergăm cu credință și ne rugăm ție cu dragoste: fii pavăza nestricată și coif tare Sfintei Biserici și neamului nostru dreptcredincios, păzindu-ne cu spada ta purtătoare de fulgere de toți vrăjmașii văzuți și nevăzuți.
Nu ne lăsa pe noi, o, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără ajutorul și ocrotirea ta, pe cei ce lăudam astăzi sfântul tău nume. Iată că, deși mult greșiți suntem, nu voim să pierim întru fărădelegile noastre, ci să ne întoarcem la Domnul, ca să ne călăuzească spre lucruri bune. Luminează mințile noastre cu lumina feței lui Dumnezeu, care strălucește totdeauna pe fruntea ta ca un fulger la arătare, ca să putem pricepe care este voia lui Dumnezeu, bună și desăvârșită, în ceea ce ne privește, și să cunoaștem toate câte se cuvine nouă să le facem și câte să le trecem cu vederea și să le părăsim. Întărește-ne cu harul Domnului voința slabă și dorirea lipsită de vlagă, că întărindu-ne în legea Domnului, să încetăm a ne mai primejdui cu cugetele pământești și cu poftele trupești, aplecându-ne, după asemănarea copiilor lipsiți de minte, către frumusețile degrabă pieritoare ale lumii acesteia și uitând în chip nesăbuit cele veșnice și cerești de dragul celor stricăcioase și pământești.
Mai presus de toate acestea, cere de Sus pentru noi duhul adevăratei pocăințe, întristarea cea nefățarnică după Dumnezeu și zdrobirea pentru păcatele noastre, ca zilele ce ne-au mai rămas din această viață trecătoare să le cheltuim nu spre plăcerea simțurilor și hrănirea patimilor noastre, ci întru îndreptarea cu lacrimi de credință și zdrobire a inimii, cu nevoințele curăției și cu bineplăcutele fapte ale milostivirii.
Iar când se va apropia ceasul sfârșitului nostru, al slobozirii din legăturile acestui trup pieritor, nu ne lasă pe noi, Arhanghele al lui Dumnezeu, fără de apărare împotriva duhurilor răutății care sunt în văzduhuri și obișnuiesc a împiedica urcușul sufletului omenesc la cele de Sus, ca păziți fiind prin tine, fără mpiedicare să ajungem în sălașurile prea-slăvite ale Raiului, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.
Și învrednicindu-ne a vedea prealuminatul chip al Preabunului nostru Domn și Stăpân, și căzând cu lacrimi la picioarele Lui, cuprinși de bucurie și umilință a sa strigăm: slava Ție, Preaiubitul nostru Mântuitor, Care pentru preamultă dragoste pe care o ai față de noi, nevrednicii, ai binevoit a trimite pe îngerii Tăi ca să slujească mântuirii noastre! Amin! (Doxologia)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News