Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. Ce este vindecarea cu rouă

În România, Sfântul Ilie, cunoscut și sub numele de Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, este sărbătorit în fiecare an pe data de 20 iulie. Această zi este legată de tradiții și obiceiuri specifice, care variază ușor de la o regiune la alta. Iată câteva dintre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie în România:

1. Obiceiuri agrare: Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul agricultorilor și păstorilor. În această zi, oamenii obișnuiesc să adune flori și ierburi medicinale pe care le consideră a fi binefăcătoare pentru sănătatea animalelor și a culturilor. Aceste plante sunt puse la uscat și folosite ulterior în practici tradiționale.

2. Focul lui Ilie: Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Sfântul Ilie este aprinderea focului în curtea sau grădina proprie. Focul este considerat un element purificator și protectiv. Oamenii sar peste foc sau trec prin flăcări, crezând că astfel se curăță de boli și necazuri.

3. Rugăciuni și pelerinaje: În această zi, mulți oameni participă la slujbe religioase în biserici sau mănăstiri dedicate Sfântului Ilie. De asemenea, se organizează pelerinaje la bisericile și mănăstirile cu hramul Sfântul Ilie.

4. Vindecarea cu rouă: Se crede că roua strânsă în dimineața de Sfântul Ilie are puteri vindecătoare și este folosită în tratarea unor afecțiuni dermatologice și reumatismale.

5. Botezul cailor: În unele zone, în această zi, se organizează ceremonii de botez pentru cai, cu scopul de a asigura protecția și sănătatea animalelor.

6. Făcutul de ulciori: O tradiție din unele regiuni presupune realizarea unor ulcioare de lut care vor fi folosite pentru depozitarea apei curate. În acest fel, oamenii își asigură apă curată pentru tot restul anului.

7. Culegerea plantelor de leac: În dimineața de Sfântului Ilie, oamenii trebuie să culeagă plante de leac, în special busuioc și să le ducă la biserică. După ce plantele sunt sfințite, oamenii le dădeau foc. Se spune că cenușa de la plante se putea folosi în scopuri terapeutice.

8. Retezatul stupilor: În unele regiuni ale țării, cu ocazia Sfântului Ilie, apicultorii obișnuiau să recolteze mierea din stupi, într-o tradiție cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. Conform acestui obicei, mierea era adunată doar de bărbații care erau considerați puri atât sufletește, cât și trupește, și care purtau straie festive. Acești bărbați erau asistați în activitate de către un copil, deoarece femeilor nu li se permitea să intre în stupină.

9. Pomenirea sufletelor adormiților: Tot de Sfântul Ilie românii pomenesc sufletelor adormiților, în special sufletele copiilor morți. Potrivit tradiției, în dimineața de Sfântul Ilie, femeile trebuie să cheme copiii sub un măr, pe care îl scutură, iar merele care cad se dau de pomană.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News