Tradiții și obiceiuri de Sfântul Nicolae

Miercuri seara, în ajunul sărbătorii de Sfântul Nicolae, copii, dar nu numai ei, se pregătesc de a primi daruri, în special dulciuri. Sf. Nicolae este unul dintre cei mai populari și iubiți sfinți ai creștinătății, datorită multelor minuni săvârşite atât în timpul vieţii, cât şi după moartea sa, fiind supranumit "Făcătorul de Minuni", păstrând şi rolul de Moş pentru copii.

Tradiţia spune că Moş Nicolae aduce cadouri dulci copiilor cuminţi, dar tot el îi “pedepseşte” pe cei leneşi şi neascultători, care nu găsesc dimineaţa decât o nuieluşă. Acesta nu este însă singurul obicei legat de ziua Sf. Nicolae.

Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului (Crăciun), înseamnă că sfântul "a mijlocit" iertarea celui care a fost lovit.

Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mica, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea. La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Sfântul, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu joardă în semn de avertisment.

Sfântul ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce-i este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.

 În tradiţiile româneşti, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, aluzie la zăpada care cade în luna decembrie; păzeşte soarele, care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură; este iscoadă a diavolului; stăpâneşte apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi scapă de la înec; apără soldaţii în război, motiv pentru care aceştia îl invocă în timpul luptelor; ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace care vor să se mărite.

 "Minunile săvârşite de Sfântul Nicolae, precum învierea celor trei copii omorâţi de un hangiu sau salvarea de la naufragiu a unor corăbii, sunt binecunoscute. De aceea Sf. Nicolae a fost ales ca ocrotitor al copiilor, dar şi al marinarilor, al brutarilor, al fetelor fără zestre, al victimelor sistemului judiciar.

 Una din legende povesteşte cum a fost odată un om sărac, care avea trei fete, dar care nu avea bani să le dea zestre şi să le salveze astfel de la sclavie. Pe măsură ce fetele se apropiau de vremea măritişului, teama omului creştea. Până când, într-o noapte, i-a fost aruncat pe coş un sac de galbeni. La fel şi în următoarele 2 nopţi (câte un sac de galbeni pentru fiecare din fete). Şi astfel, bărbatul şi-a putut salva copilele de la scalvie. Se crede că banii i-a primit de la un om bogat, Sf. Nicolae, care şi-a dat toată averea celor săraci.

În Franţa…Moş Nicolae vine tot în noaptea de 5 spre 6 decembrie. Povestea spune că trei copii s-au pierdut într-o pădure şi au fost găsiţi de un personaj rău, care i-a dus în cabana lui şi i-a ţinut la sărat într-un butoi timp de 6 ani. Cu ajutorul Sf. Nicolae, copii au reuşit să se întoarcă acasă, iar de atunci, acesta este recunoscut drept protectorul familiilor.

În Țările de Jos, legenda spune că în  săptămânile dinaintea zilei de Sf. Nicolae, 6 decembrie, acesta călătoreşte prin ţară pentru a vedea care copil e cuminte şi care nu (se duce în şcoli, spitale, magazine, chiar şi acasă). Copii au cântecele speciale şi îşi pun cizmuliţele lângă uşă sau la geam, împreună cu un desen, o listă de dorinţe, şi ceva morcovi şi fân pentru caii Sf. Nicolae. A doua zi, găsesc mici cadouri ori dulciuri, sau cărbuni şi sare (dacă n-au fost cuminţi).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News