Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare

Vinerea Mare, cunoscută şi sub denumirea de Vinerea Paştilor, Vinerea Seacş sau Vinerea Patimilor, este zi de doliu pentru creştinii din întreaga lume, pentru că în această zi a pătimit şi a fost răstignit Iisus Hristos.

Denumirea de Vinerea Paştilor este legată de faptul că este ultima zi de vineri înainte de sărbătoarea Învierii; Vinerea Seacă, pentru că foarte mulţi creştini aleg să ţină post negru în această zi; Vinerea Patimilor pentru că în această zi Iisus Hristos a pătimit şi a fost răstignit pe cruce, iar denumirea de Vinerea Mare se leagă de Săptămâna Mare, ultima săptămâna dinaintea sărbatorii pascale.

Vinerea Mare, în toate bisericile şi riturile creştine din lume, este singura zi în care nu se oficiază slujba Liturghiei, deoarece liturghia însăşi înseamnă jertfa, iar în această zi este amintită cea mai importantă jertfă, cea a Mantuitorului.

În seara acesta, creştinii ortodocşi merg la biserică să asculte prohodul şi să ia parte la Înmormântarea Domnului.

Credincioşii trebuie să îngenuncheze de trei ori în faţa Sfântului Epitaf (o tesatura pe care este infatisata Asezarea Mântuitorului în Sfântul Mormânt), să sărute Sfânta Evanghelie şi icoana Mântuitorului. La sfârşitul slujbei, preotul înconjoară impreună cu toţi credincioşii biserica de trei ori, în dangăt de clopot. Este ultima oară când mai sună clopotele până în clipa Învierii Domnului. Se ţine post negru şi nu se aprinde focul.

Vinerea Mare în Ierusalim

Preoţii spun că cei care se spovedesc şi se împărtaşesc în Vinerea Mare vor fi spovediţi şi împartaşiţi pentru tot restul anului. Tradiţia mai spune că dacă va ploua în această zi, anul va fi unul roditor şi îmbelşugat, dacă nu va ploua va fi unul secetos.

O alta datină este aceea a cufundarii de trei ori în apa rece - cel care ţine acest obicei în Vinerea Seacă va fi sănătos tot anul.

Anul acesta, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit a doua zi de Sfintele Paşti

Anumite activităţi sunt oprite cu desăvârşire în Vinerea Mare, fiindcă, se crede că au contribuit la adâncirea chinurilor lui Iisus. Nu se consumă urzici şi nici otet pentru că, pe cruce, Mântuitorul a fost bîtut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet. În plus, nu se lucrează, pentru că, spun bătrânii, dacă nu respecţi ziua de doliu creştinesc, totul "va seca".

Tradiţia populară mai spune şi că femeile nu trebuie să umple borş în această zi, pentru ca Necuratul să nu se scalde în el, nu trebuie să coacă nimic, pentru ca vor arde mâinile Maicii Domnului, nu trebuie să coasă căci vor orbi şi nu trebuie să spele rufe pentru a nu o supăra pe Sfanta Vineri.

Săptămâna Patimilor – Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei

Cum anul acesta, Paştele este sărbătorit de către toţi credincioşii, şi pentru cei aproximativ un milion de catolici tradiţiile nu sunt diferite de cele ale ortodocşilor, Paştele fiind serbat tot cu ouă roşii, miel, pască şi cozonac.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News