Tradiții, superstiții și obiceiuri românești de Crăciun

Crăciunul este sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos, una dintre cele mai importante sărbători creștine. 

Ziua este însoțită de numeroase obiceiuri, superstiții și tradiții, păstrate de-a lungul timpului, din generație în generație.

Crăciunul este o sărbătoare a bucuriei și a înțelegerii. Această sărbătoare aduce pace și fericire în sufletele oamenilor. Este o zi a darurilor. Oferim daruri pentru că răspundem la darul iubirii lui Dumnezeu pentru noi.

Tradiția spune că în prima zi de Crăciun copiii umblă cu Steaua, îmbrăcați în colindători sau crai, având pe cap coroane de hârtie colorată.

Tot acum se joacă și ”Vicleimul” sau ”Irozii”, o piesă în care tinerii pun în scenă nașterea lui Hristos, precum și șiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul și adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

În România Crăciunul este sărbătorit cu bucurie de toate generațiile, colindatul copiilor fiind un obiect vechi, cu cântece ritualice, precum ”Steaua sus răsare” sau ”Domn, Domn să-nălțăm”, care transmit vestea nașterii.

Superstiții de Crăciun în România

Printre superstițiile care se mai păstrează, mai ales în zonele rurale, se află unsul vitelor și caselor cu usturoi pentru a alunga spiritele rele, obicei practicat în Maramureș.

În Bucovina se pune pe masă un colac și un pahar cu apă pentru sufletele celor răposați.

O altă superstiție pe care românii o respectă este curățenia. Astfel, în ziua de Crăciun nu se mătură, iar gunoiul nu se duce în ziua de Crăciun, ci a doua zi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News