Tragedia de Crăciun ar fi din vina Rusiei. Avionul din Kazahstan, doborât pe modelul Malaysia Airlines și al avionului lui Kaczyński

Azerbaijan Airlines a confirmat că la bord se aflau 37 de cetățeni azeri, 16 ruși, șase kazahi și trei kirghizi. Eforturile echipelor de salvare au condus la revizuirea constantă a numărului supraviețuitorilor, ajungând la 29, printre aceștia numărându-se și doi copii. Toți supraviețuitorii au fost internați în spital pentru tratament.

Compania aeriană a susținut inițial că prăbușirea a fost cauzată de o coliziune cu un stol de păsări, care ar fi afectat motoarele avionului, determinând o aterizare de urgență nereușită la aproximativ trei kilometri de aeroportul din Aktau. Totuși, Euronews a obținut informații din surse oficiale implicate în anchetă, potrivit cărora pasagerii supraviețuitori au auzit o explozie și au observat fragmente metalice care au lovit fuselajul avionului.

Aceste detalii susțin o ipoteză mai gravă: avionul ar fi fost lovit accidental de un sistem de apărare antiaeriană. Un blogger militar rus, citat de canalul de știri AnewZ, a afirmat că „avarierea aeronavei sugerează impactul cu o rachetă antiaeriană”. Contextul geopolitic tensionat din regiune adaugă credibilitate acestei ipoteze: Groznîi, destinația finală a avionului, este o zonă strategică puternic apărată, din cauza implicării forțelor lui Ramzan Kadîrov în conflictul din Ucraina.

Datele de urmărire a zborului furnizate de FlightRadar24 arată o traiectorie neobișnuită a avionului înainte de prăbușire. Aeronava a efectuat o figură în opt în apropierea aeroportului din Aktau, iar altitudinea sa a fluctuat semnificativ în ultimele momente ale zborului. FlightRadar24 a mai raportat că avionul a întâmpinat „interferențe puternice GPS”, care ar fi cauzat transmiterea unor date eronate către sistemele de urmărire.

Videoclipuri publicate pe rețelele sociale și preluate de AnewZ arată avionul încercând să aterizeze de urgență, înainte de a izbucni într-o minge de foc la impactul cu solul.

Într-o conferință de presă, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că este prea devreme pentru a specula cu privire la cauzele prăbușirii. „Informațiile care mi-au fost furnizate indică faptul că avionul și-a schimbat cursul între Baku și Groznîi din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a aterizat de urgență pe aeroportul din Aktau, unde s-a prăbușit,” a spus acesta.

Paralele cu alte tragedii aviatice pe care le-ar fi provocat regimul lui Putin

Ipoteza unei lovituri cu rachetă amintește de tragedii similare, precum doborârea zborului MH17 în 2014, deasupra Ucrainei. O anchetă internațională a concluzionat recent că există „indicii puternice” că președintele rus Vladimir Putin a aprobat furnizarea sistemului Buk, utilizat pentru doborârea avionului Malaysia Airlines. În mod similar, prăbușirea avionului polonez Tu-154 la Smolensk, în 2010, continuă să fie subiectul unor acuzații conform cărora Rusia ar fi orchestrat un atentat.

Malaysia Airlines

Zborul MH17, operat de Malaysia Airlines, a fost doborât pe 17 iulie 2014 deasupra estului Ucrainei, într-o zonă controlată la acea vreme de separatiști susținuți de Rusia. Toate cele 298 de persoane aflate la bordul avionului Boeing 777, care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur, și-au pierdut viața.

Ancheta internațională condusă de echipa Joint Investigation Team (JIT) a concluzionat că avionul a fost lovit de o rachetă Buk furnizată separatiștilor ucraineni de către Rusia. Recent, investigatorii au declarat că există „indicii puternice” că președintele rus Vladimir Putin a aprobat livrarea acestui sistem de rachete. Cu toate acestea, dovezile nu au fost considerate suficiente pentru a iniția urmăriri penale împotriva lui Putin sau altor oficiali ruși, iar investigația de 8 ani și jumătate a fost suspendată.

În cadrul investigației, echipa a prezentat o interceptare telefonică în care se presupune că Putin discuta despre conflictul din estul Ucrainei. Totuși, datorită statutului său de șef de stat, Putin beneficiază de imunitate juridică în fața legilor din Țările de Jos, ceea ce complică orice încercare de a-l aduce în fața justiției. Rusia a negat întotdeauna implicarea în acest incident și a refuzat să coopereze cu anchetatorii.

Tragedia de la Smolensk

Pe 10 aprilie 2010, un avion Tupolev Tu-154 al Forțelor Aeriene Poloneze s-a prăbușit în apropierea bazei aeriene Smolensk, în vestul Rusiei. La bord se aflau președintele Poloniei, Lech Kaczyński, prima doamnă a Poloniei și alte 94 de persoane, inclusiv oficiali de rang înalt, militari și membri ai parlamentului. Toți cei aflați la bord și-au pierdut viața.

Delegația poloneză se afla în drum spre evenimentele de comemorare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, în care mii de ofițeri polonezi au fost executați de forțele sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Inițial, investigațiile poloneze și rusești au ajuns la concluzia că accidentul a fost cauzat de o eroare umană, în contextul condițiilor de ceață densă care au afectat vizibilitatea la aterizare. Cu toate acestea, o comisie specială a guvernului polonez a reiterat recent acuzațiile că prăbușirea ar fi fost provocată intenționat de Rusia. Într-un raport publicat la 12 ani după dezastru, comisia a susținut că la bordul avionului au fost detonate două dispozitive explozive plasate de Rusia.

Acuzațiile au reaprins tensiunile dintre Polonia și Rusia, mai ales pe fondul conflictelor geopolitice din regiune. Moscova a respins constant acuzațiile și a insistat că incidentul a fost rezultatul unui cumul de factori tehnici și erori umane.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News