Traian Băsescu susţine o conferinţa de presă pe tema proiectului legii de revizuire a Constituţiei ce va fi trimis Consiliului Legislativ, în vederea avizării acestuia. Vezi declaraţiile preşedintelui:
Voi fi în măsură să transmit proiectul legii de revizuire a Constituţiei la Parlament înainte de vacanţa de vară, între 20 şi 30 ale lunii iunie.
După ce voi avea avizul Consiliului Legislativ, voi transmite şi partidelor proiectul, cu tot cu aviz, epntru a fi informaţi. Intenţionez să solicit Parlamentului o prezenţă a mea în Parlament, pentru a informa cu privire la punctul meu de vedere legat de revizuire.
Ultima revizuire a Constituţiei, cea din 2003, s-a făcut cu un Guvern minoritar. Dacă am pleca pe ideea că preşedintele trebuie să aibă două treimi din parlament, ar trebui să ne luăm gândul de la revizuire. Referendumul este consultativ, dar numai ca formă. Pentru că nu poţi pune într-un referendum forma finală a unei legi.
Revizuirea Constituţiei nu vizează regimul ordonanţelor de urgenţă. Am încercat să facem acest lucru, deşi articolul 115 din Constituţie este foarte bine scris, încercarea de a intra în detalii ne-a dus la renunţare, pentru că ar fi fost o listă foarte lungă de situaţii când se pot da aceste acte: epidemii, calamităţi, acident nuclear, etc. Singura modalitate de a reglementa emiterea ordonanţelor de urgenţă trebuie să fie precizată într-o lege organică, petru a limita numărul lor.
Mandatul meu nu este vizat de această revizuire. Într-o negociere cu partidele politice aş putea ajunge la o concluzie, ca să nu mai fim în fiecare an în tot soiul de alegeri. Eu nu mai pot beneficia de eventuale prevederi ale noii Constituţii.
Teama unora de desele modificări ale Constutuţiei. Prima Constituţie 1866, 1888, 1884 (regat), 1916-1917 (votul universal), 1923, 1938, 1940-1944, 1948, 1952, 1965, 1974, 1986, 1991, 2003 - revizuirea. Există în tradiţia noastră revizuirea destul de frecventă. Putem privi ca un efort continuu de adaptare la vremurile trăite.
Parlament unicameral şi Parlament cu 300 de membri sunt parte a modificărilor Constituţei.
La articolul 85, este o prevedere care corectează întâmplări din mandatul meu: remanierea miniştrilro. Am ţinut cont de recomandările CC în cazul Norica Nicolai. Numirea şi revocarea miniştrilor se va face numai după consultarea preşedintelui. O altă prevedere din experienţă: limitarea posibilităţii Guvernului de a-şi angaja răspunderea în faţa Parlamentului. Se va face o singură dată pe sesiune parlamentară, pe o singură lege, cu excepţia Bugetului de Stat şi a Bugetului Asigurărilor Sociale. Pentru a se elimina abuzurile Guvernului.
Am stabilit şi procedura de declanşare a unui referendum. La articolul 90 se mai adaugă trei aliniate, în care se consolidează dreptul preşedintelui de a declanşa un referendum prin decret. Se crează obligaţia pentru parlament ca în 30 de zile de la solicitarea făcută de preşedinte să se dea un răspuns. În caz contrar, se poate considera procedura îndeplinită.
Am încercat o echilibrare a raporturilor dintre preşedinte şi Parlament în materia suspendării. Nu mă vizează pe mine. Modul cum s-a aplicat dreptul de suspendare a preşedintelui de către Parlament în legislatura trecută a fost un abuz. Chiar CC a constatat că nu a exista încălcarea Constituţiei. Petntru a se preveni abuzul parlamentului, în articolul 95 am introdus avizul obligatoriu al Curţii Constituţionale.
La articolul 89, am vizat reducerea internaluluid e timp de la 65 la 45 de zile după care poate fi dizolvat Parlamentul.
La articolul 103, propun instituirea unui termen de 10 zile pentru ca Parlamentul să se pronunţe asupra formării unui nou Guvern. Dacă nu se pronunţă în cele 10 zile în care trebuie să audieze miniştrii şi să dea un vot pe program, Guvernul se consideră automat căzut. Preşedintele consultă partidele şi face o nouă nominalizare. La două propuneri respinse, în termen de 45 de zile, preşedintele poate dizolva Parlamentul.
Am eliminat descrierea procedurii de răspundere penală a membrilor Guvernului. La fel, am scos imunitatea parlamentarilor pentru altceva decât declaraţii politice şi activitatea parlamentară.
La articolul 124 - reglemantarea răspunderii judecătorilor şi procurorilor trebuie să se facă printr-o lege organică şi trebuie instituire expresă a obligaţiei judecătorilor de a se supune Constituţiei şi deciziei Curţii constituţionale. În momentul de faţă, judecătorii nu pot fi traşi la răspundere decât pentru neglijenţă şi rea credinţă în hotărârile luate. Neglijenţa e foarte greu de dovedit. Când deciziile tale implică soarta atâtor oameni, nu poţi să nu răspunzi. cel responsabil pentru rpejudicii aduse statului este statul şi se materializează prin despăgubiri de zeci de mii de euro stabilite la Haga. Dar Ministerul de Finanţe nu a putut să-şi recupereze acesşti bani. Cum statul român plăteşte, Ministerul de Finanţe ar trebui să se poată îndrepta către judecător.
CSM - Am introdus câteva elemente care lărgesc independenţa justiţiei şi o fac mai transparentă. se măreşte numărul reprezentanţilor Scocietăţii Civile în CSM, de la 2 la 6. Votul în CMS nu poate fi decât deschis.
Citeşte şi:
Adevărata miză a lui Băsescu prin revizuirea Constituţiei: arestarea parlamentarilor Opoziţiei
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News