Transparency International România, apel la responsabilitate: Fară ”tunuri comerciale” în timpul stării de urgență

În conformitate cu anunțul public făcut de Președintele României, urmează a se declara starea de urgență în baza prevederilor OUG nr.1/1999 aprobată prin Legea nr. 453/2004, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 164/2019, în contextul epidemiei COVID-19 Coronavirus. Amintim în context că exista ca fază intermediară și măsura declarării stării de alertă, propusă de grupul de suport tehnic-științific, dar care a fost ignorată de Consiliul Național pentru Situații Speciale de urgență, se arată într-un comunicat de presă emis de Transparency International România.

Ce spune legislația 

În conformitate cu prevederile art. 3 ale OUG nr. 1/1999, starea de urgență se declară în următoarele situații:

„a) existența unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională ori funcționarea democrației constituționale;" sau „b) iminența producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre," cu referire la siguranța sanitară a populației, în contextul declarării stării de urgență pentru sănătatea publică de către Organizația Mondială a Sănătății.

Transparency International România atrage atenția

Transparency International România atrage atenția că toate măsurile care se vor lua în cadrul stării de urgență trebuie să fie strict legate de această situație, trebuie să aibă un caracter temporar și trebuie să fie proporționale față de scopul care le-a impus:

Eventualele limitări de drepturi și libertăți trebuie să fie făcute cu deplina respectare a prevederilor art. 4 numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituție, numai și dacă este necesară într-o societate democratică, dacă este proporţională cu situaţia care a determinat-o, dacă este aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. [Exemplu: nu se poate suprima libertatea presei și nu se poate introduce cenzura dacă presa semnalează nereguli cu privire la gestionarea stării de urgență de către guvern, ci numai interzicerea difuzării unor informații care afectează concret operativ capacitatea de acțiune în combaterea exinderii epidemiei].

Măsurile economice de ajutor de stat

Măsurile economice de ajutor de stat sau cele de achiziție publică trebuie să fie strict limitate la efectele situației care le necesită legat de epidemia Coronavirus, cu justificarea explicită a legăturii cu aceasta și a criteriului proporționalității. [Exemplu: legea la art. 9 alin (2) prevede obligativitatea furnizorilor de servicii de comunicații de a continua furnizarea acestora neîntrerupt. În cazul în care nu se emite prelungirea licențelor operatorilor de telefonie cu plata redevenței stabilită, nu se poate face prelungirea pe 10 ani fără redevență, ci doar continuarea emiterii pe frecvența 3G fără reînoire aprobată după data de 30 martie, pe toata durata stării de urgență].

Măsurile de natura asigurării facilităților pentru asigurarea prevenirii răspândirii infecției cu Conoravirus trebuie să fie egale și nediscriminatorii. [Exemplu: nu se poate realiza diferențiat rechiziția pentru unii dintre operatorii de servicii hoteliere, iar pentru alții asigura plata contravalorii costurilor de cazare și masă în cadrul măsurii de carantinare instuționalizată, sau selectarea aleatorie, fără demonstrarea unui criteriu al achiziției directe, doar a unor operatori care au capacitate extrasezon, dar nu și a altora din același areal].

Celelalte măsuri economice sau administrative trebuie să fie adoptate în cadrul procedurilor și conform standardelor obișnuite în afara derogărilor date de starea de urgență. Astfel, atât autoritățile centrale cât și cele ale administrației locale au obligația de a respecta criteriile din legislație pentru toate măsurile adoptate cu efecte mai extinse decât combaterea răspândirii epidemiei și de a nu se folosi de planurile de acțiune la nivel generic cu scopul de a favoriza agenți economici, de a da „tunuri" pentru finanțarea campaniilor sau pentru realizarea unor măsuri de campanie electorală sub „steagul Cornavirus".

Solicitare către președintele României 

”În vederea gestionării cu transparență și responsabilitate a măsurilor care se vor adopta de către autoritățile centrale și locale facem următorul apel:

Solicităm Președintelui României ca în momentul emiterii decretului de declarare a stării de urgență:

Să precizeze explicit și extins, conform art. 14 lit.a), motivele care au impus instituirea stării de urgență, astfel încât să fie clar și transparent modul de monitorizare a proporționalității măsurilor care se vor adopta, precum și calificarea celor care sunt sub regimul stării de urgență și cele care nu sunt, sub aspectul justificării și efectelor pe care le produc;

Să precizeze în mod expres și limitativ, conform art. 14 lit. c1), care sunt măsurile care urmează a fi luate imediat ca primă urgență;

Să precizeze în mod expres și limitativ, conform art. 14 lit. d), care sunt drepturile care se restâng, limitele restrângerii și scopul restrângerii pentru a se da un conținut predictibil și efectiv prevederilor art. 53 alin. (2) din Constituție;

Să utilizeze în extenso prevederile art. 14 lit.f): „alte prevederi, dacă se consideră necesare", pentru a asigura claritatea scopului, urmărilor și legăturii de cauzalitate a măsurilor ce se vor lua în cadrul gestionării stării de urgență, asigurând astfel tranparența și responsabilitatea în deciziile politice, economice și de siguranță publică a autorităților statului. În lipsa unor astfel de precizări, orice abuzuri se vor realiza sau „tunuri comerciale" vor fi și în responsabilitatea politică a Președintelui României ca instituție.

Solicitare către Parlamentul României 

Solicităm Parlamentului României ca în Hotărărea pe care o va adopta, în baza prevederilor art. 12 din OUG nr. 1/1999 de încuviințare a măsurii declarării stării de urgență, să introducă prevederi precum:

Obligația Președintelui de a prezenta, în cadrul raportului prevăzut la art. 34 din OUG nr. 1/1999 care se depune în 60 de zile în fața Parlamentului, informarea privind acțiunile întreprinse și măsurile necesare prevenirii riscului care a impus starea de urgență și inventarul complet al măsurilor adoptate și a resurselor financiare utilizate, sau a impactului bugetar efectiv;

Să încuviințeze măsura cu sarcina Guvernului de a prezenta, în 60 de zile de la încetarea stării de urgență, un raport detaliat despre acțiunile întreprinse, măsurile luate, caracterul de necesitate pentru fiecare raportat strict la gestiunea riscului epidemiologic luat sau a măsurilor fiscal-bugetare luate limitate la perioada declarării stării de urgență, precum și prezentarea altor măsuri complementare care au fost luate pe calea procedurilor administrative regulate standard.

Solicitare către Curtea de Conturi a României și Avocatul Poportului

Solicităm Curții de Conturi a României și Avocatului Poportului ca la finalul perioadei de stare de urgență și după depunerea rapoartelor de către Președintele României și Guvern, să întocmească rapoarte de audit, respectiv de evaluare a conformității și proporționalității măsurilor adoptate sub imperiul stării de urgență, în lumina competențelor lor instituționale corespunzătoare.

Facem un apel către toate autoritățile administrației publice centrale și locale să dea dovadă de responsabilitate, transparență și integritate în gestiunea competențelor care le revin, fie excepționale sau cele obișnuite, și să nu se folosească de această situație pentru abuzuri, corupție sau favoritisme. De asemenea, să sancționeze fără discriminare toate comportamentele speculative și/sau neconforme ale agenților economici furnizori de servicii publice”, precizează Consiliul Director al Tranparency International România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News