Tranziția agriculturii către o economie verde este împiedicată de concentrarea exclusivă pe o singură problemă
Agricultura comercială a modificat suprafața Pământului la o scară fără precedent, având numeroase efecte negative asupra mediului, societății și sănătății.
Sistemele agricole și alimentare globale ocupă aproape o treime din suprafața Pământului, angajând peste 1,3 miliarde de oameni și contribuind anual cu 3,8 trilioane de dolari la PIB-ul mondial.
Modul actual de producere, procesare, transport și consumare a hranei nu generează rezultate sănătoase pentru planetă și societate. Focalizarea actuală pe producerea unui număr mai mare de calorii pe hectar, indiferent de efectele asupra societății și mediului, este contrară cerințelor sustenabilității. O tranziție corectă va implica progrese în toți indicatorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) relevanți pentru sector, cum ar fi ecosistemele sănătoase și funcționale, interacțiunile sociale, relațiile, regulile, politica și nu numai, noteză LSE.
Această problemă se află în fruntea agendei COP28 UAE (30 noiembrie - 12 decembrie 2023) și a fost evidențiată și la Summitul Sistemelor Alimentare al Națiunilor Unite. Tranziția corectă a sistemelor agricole și alimentare este posibilă doar dacă sectorul progresează în atingerea obiectivelor de eliminare a foametei, sustenabilitatea mediului, construirea rezilienței climatice, crearea de locuri de muncă, reducerea sărăciei și a echității sociale.
Cu toate acestea, în loc să adopte o agendă responsabilă și inclusivă pentru a aborda holistic factorii ESG, comunitatea globală agrifood se concentrează doar asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (prin promovarea agriculturii regenerative, compensații de carbon și reducerea intensității emisiilor). Aceste strategii, deși importante, se concentrează doar pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin schimbări în practicile de gestionare la nivelul fermelor și prin intervenții pe piață - practic, prin contestatele compensații de carbon. Această agendă parțială este adesea impulsionată de Big Ag (marile corporații agricole și industria agroalimentară), care adesea diminuă contribuția celor peste 600 de milioane de ferme mici și de familie care produc 80% din alimentele lumii ca valoare. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră este crucială, dar la fel de important este să se ia în considerare și alți factori ESG.
Problema concentrării exclusiv asupra emisiilor
Big Ag se concentrează pe măsurarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la Scope 1 (emisii directe ale unei ferme sau afaceri agricole) și Scope 2 (emisii indirecte provenite din producerea energiei cumpărate). Cu toate acestea, Scope 3 (care acoperă emisiile indirecte generate prin producerea de inputuri precum îngrășăminte, erbicide, etc.) reprezintă mai mult de 50% din totalul emisiilor și nu este inclus.
În plus, majoritatea agribusiness-urilor utilizează (sau intenționează să utilizeze) compensații de carbon contestate pentru a echilibra aceste emisii măsurate parțial. Unele implementează schimbări în practicile de producție adoptând metode regenerative și de intensificare sustenabilă legate de monitorizarea și sechestrarea carbonului în sol și vegetație.
Sistemele agricole și alimentare sunt unice deoarece nu numai că afectează, ci și sunt afectate de mulți factori ESG. Funcționarea lor eficientă depinde de întregul spectru al factorilor ESG. Sistemele agricole și alimentare depind de E (ecosisteme sănătoase și funcționale, furnizarea de servicii de ecosistem, polenizare, etc.); S (interacțiuni sociale, relații și instituții formale sau informale); și G (oameni, reguli, politici și luarea deciziilor, influența de lobby pentru a schimba legislația și politica, etc.).
Problemă cu evaluarea impactului
În prezent, Big Ag măsoară riscul pe care îl prezintă provocările de mediu și sociale pentru ei înșiși, în loc de riscul pe care îl prezintă pentru mediul și societatea în ansamblu. Agricultura nu este doar afectată de schimbările climatice, ci și un factor cheie care contribuie semnificativ la schimbările climatice. Aceste efecte și riscuri trebuie măsurate mai coeziv. Afacerile agricole care măsoară doar impactul gazelor cu efect de seră continuă să externalizeze prejudiciul asupra societății prin măsurarea impactului provocat de provocările de mediu asupra lor. Ele nu măsoară pe deplin impactul lor asupra societății și mediului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
