În contextul apropiatelor alegeri parlamentare, un nou raport Expert Forum scoate la lumină un fenomen tot mai vizibil în politica românească: traseismul politic.
Studiul evidențiază faptul că partidele cu șanse mari de a accede în Parlament, precum AUR și Partidul SOS, includ un număr semnificativ de candidați care au încercat să obțină funcții publice prin alte formațiuni politice în trecut. În detrimentul unei deschideri către candidații noi, partidele favorizează astfel figuri politice consacrate, însă care și-au schimbat de-a lungul timpului afilierea politică.
Potrivit raportului, Partidul SOS se situează pe primul loc în topul traseismului politic, cu un procent de 11,79% candidați care au trecut prin mai multe partide înainte de a se regăsi pe listele sale pentru un mandat parlamentar. Exemplele sunt grăitoare: în județul Mehedinți, doi din cei nouă candidați propuși au candidat anterior la alte partide; în Caraș-Severin, cinci din 11 candidați au o istorie de afiliere la diverse partide, printre care PMP, Pro România sau Restart România.
AUR se află pe poziția a doua în topul traseismului, cu un procent de 11,11%. La nivel local, mulți dintre candidații propuși de AUR au experiențe politice anterioare în alte partide. În Ialomița, cel puțin doi din cei zece candidați au mai candidat anterior din partea altor formațiuni politice, cum este cazul lui Radu Paroș Mihăiță, care, de-a lungul anilor, a trecut prin mai multe partide, precum PNL și PMP.
Pe lângă politicienii cu experiențe multiple în diverse partide, există și nume cunoscute din alte domenii care au trecut de la un partid la altul. Printre acestea se numără actorul și antreprenorul Mugur Mihăescu, cunoscut sub pseudonimul „Garcea”, care candidează din partea AUR pentru un loc la Camera Deputaților. De-a lungul timpului, Mihăescu a fost afiliat la Partidul Verde și la Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR).
Alte figuri publice care au schimbat frecvent partidele sunt Ramona Ioana Bruynseels, fostă candidată la Primăria Sectorului 1, acum pe listele AUR, și omul de afaceri Mohammed Murad, deschizător de listă la Camera Deputaților din Constanța pentru același partid. De-a lungul timpului, Murad a fost afiliat la Partidul Ecologist Român și ALDE.
În topul formațiunilor care promovează traseiști se regăsesc și PSD și PNL. Procentul candidaților care au schimbat partidul de-a lungul timpului este de 6,57% la PSD și de 5,71% la PNL. În cazul PSD, un exemplu notabil este Liviu Voiculescu, fost senator PNL care s-a mutat la social-democrați. La rândul său, PNL îl are în fruntea listei de la Buzău pe Adrian Mocanu, fost membru în diverse partide precum PSD, PMP și ALDE.
De remarcat este și faptul că partidele mai noi, care promovează o imagine de reformă și transparență, nu sunt imune la fenomenul traseismului. USR, de exemplu, deține 1,36% candidați traseiști pe listele sale, în timp ce UDMR rămâne formațiunea cu cel mai scăzut procentaj de traseism politic (0,17%).
Majoritatea politicienilor care își schimbă frecvent afilierea politică provin din partide mai mici, care nu au reușit să treacă pragul electoral, cum ar fi PMP, ALDE și Pro România. Totuși, și partidele tradiționale, precum PNL, contribuie la acest fenomen: aproximativ 1,61% din candidații AUR, spre exemplu, sunt foști membri PNL, iar un număr de politicieni AUR au trecut de-a lungul timpului și pe la alte partide, cum este cazul Partidului SOS.
Potrivit Expert Forum, traseismul politic este un fenomen alarmant, accentuat de tendința partidelor de a susține pe liste candidați vechi, cu o carieră politică de multe ori marcată de migrații succesive, în defavoarea celor noi, care nu au mai participat anterior în alegeri. Această orientare poate afecta credibilitatea partidelor și imaginea sistemului politic în ochii alegătorilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu