Psihologul Cristina Zaharia a tras un semnal de alarmă privind tratamentele antidepresive și modul greșit în care se procedează în unele cazuri.
"Avem o problemă spinoasă, cel puţin în România, pe care eu am identificat-o. Oamenii, nici în momentul de faţă, nu ştiu că psihologii şi psihoterapeuţii au diferite specializări. Nu toţi au specializarea de a lucra cu depresia, de exemplu, sau cu patologii clinice. Doar psihologul clinician poate să lucreze cu acest tip de cazuri.
Numai că, în ţara în care trăim, bineînţeles că, dacă îţi vine la cabinet un caz pe care tu nu ai dreptul legal să îl tratezi şi tu o faci, poate necorespunzător, pentru că nu ai calificarea respectivă, probabilitatea ca persoanei respective să nu îi fie acordat ajutorul potrivit este foarte ridicată", a spus psihologul Cristina Zaharia, pentru DCNews.
"Am ceva de subliniat - mi se pare cel mai important punct. Orice tratament alopat trebuie revizuit periodic de către medicul psihiatru sau de către medicul de familie deoarece unul dintre aceştia poate da tratamente. Psihologii nu au dreptul să elibereze rețete sau să sugereze tratament. Sunt persoane care apelează la psihiatru, îşi reînnoiesc reţeta fără să mai fie evaluate de către medicul respectiv și atunci există probabilitatea ca medicația respectivă să dea dependență.
Orice medicament împotriva depresiei ar trebui să aibă un oarecare rezultat sau o eficacitate în primele 3-4 săptămâni de la începerea acestuia. Dacă nu este vizibilă îmbunătățirea stării de sănătate, atunci fie medicaţia probabil nu este cea potrivită pentru persoana respectivă, fie trebuie revizuit dozajul tratamentului pe care îl ia. Nu poţi să dai acelaşi tratament unui număr mare de depresivi deoarece fiecare are tiparul lui. Nu trebuie să iei pe termen lung medicația prescrisă, pentru că foarte multe dintre tratamentele de pe piaţă, îndeosebi benzodiazepinele, pot crea dependenţă şi, atunci, persoana respectivă poate să rămână tot restul vieţii ancorată de un tratament.
Nu ştii câte cazuri îmi vin la cabinet... Sunt persoane care au tratamente puternice, pentru că aceste tratamente sunt droguri de sinteză. Sunt droguri comerciale medicale, dar tot droguri sunt. Pacienții care puteau sa depășească un episod depresiv cu ajutor psihoterapeutic ajung dependenți de nişte pastile care îi menţin cumva pe linia de plutire, dar majoritatea declară că nu se mai simt bine în pielea lor", a explicat psihologul.
"Persoanele maschează stările prin care trec și mimează normalitatea"
"Depresia are mai multe stadii de dezvoltare, dar, în principiu, orice stare de tristețe, izolare, inapetență care durează mai mult de trei săptămâni face parte din spectrul depresiei. Putem atunci să punem diagnosticul de depresie. Persoanele depresive au o gamă variată de simptomatologie și sunt persoane care, de cele mai multe ori, maschează stările prin care trec și mimează normalitatea... Par a fi fericite.
De aceea depresia este deosebit de periculoasă, pentru că persoanele care suferă de depresie reușesc să ascundă foarte bine acest lucru și, dacă nu au inițiativa de a cere ajutor, atunci se poate ajunge într-un stadiu foarte grav de depresie când, din păcate, au existat și situații în care persoana respectivă și-a pus capăt zilelor", a explicat Cristina Zaharia, într-un articol pentru DCNews despre cum recunoaștem depresia postnatală.
"Nu putem să anticipăm la cine se poate dezvolta depresia"
Cât despre faptul că anumite persoane ar putea fi predispuse să dezvolte anxietate sau depresie, psihologul mai punctează: "Nu neapărat. Este un cumul de factori. Putem să avem o moștenire genetică - să avem unul sau ambii părinți care au suferit de una dintre aceste două tulburări. Putem să avem o predispoziție dată de mediu - școlar, social, familial, anturaj, la locul de muncă - în cazul în care una din aceste două afecțiuni se manifestă la o vârstă mai înaintată, la vârsta adultă."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu