Tratamentul dietetic al unei boli care galopează în România

Potrivit nutriţioniştilor, un rol important îl joacă dieta şi de aceea sunt indicate alimentele care au un efect liniştitor asupra sistemului nervos.

'Este ştiut faptul că fiecare acţiune este urmată de o reacţie. Acest lucru este valabil şi în privinţa alimentaţiei: ceea ce consumăm poate avea un impact semnificativ asupra incidenţei atacului de panică. Asta înseamnă că atacul de panică poate fi prevenit prin controlul, evitarea sau reducerea alimentelor care întreţin aceste tulburări şi, evident, prin consumarea alimentelor care nu favorizează declanşarea atacului de panică. Din grupul vitaminelor B, s-a constatat că o influenţă deosebită o au cobalamina, niacina şi tiamina, deoarece scad susceptibilitatea declanşării atacului de panică', a declarat pentru AGERPRES nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

Pași simpli pentru a menține nivelul glicemiei constant

Potrivit acesteia, pentru o persoană care a fost diagnosticată cu acest tip de tulburare este esenţial să-şi menţină nivelul glicemiei constant, deoarece variaţia, în special scăderea glicemiei, conduce la apariţia stării de oboseală, a nervozităţii şi, deci, la creşterea riscului de atac de panică.

Nutriţionistul a precizat că cel mai simplu mod de menţinere a glicemiei constante este de a se reduce consumul de glucide rafinate: dulciuri, băuturi dulci, pâine albă sau cartofi. În plus, trebuie limitate sursele de cafeină: cafeaua, ciocolata, ceaiul, băuturi carbogazoase care conţin cofeină, pentru că această substanţă acţionează ca un excitant asupra sistemului nervos central.

'Trebuie consumate alimentele din carne de curcan, peşte, ouă şi lactate fermentate (bogate în probiotice), untul de arahide ar trebui să reprezinte 20% din dieta zilnică. Aceste alimente sunt bogate în triptofan, un aminoacid esenţial, precursor al serotoninei (neurotransmiţătorul care asigură starea de bine) şi complex de vitamine B. De asemenea, 30% din dieta zilnică va fi formată din legume, care asigură aportul de antioxidanţi (broccoli, sparanghel, varză albă şi roşie) şi fructe (mere, banane, portocale, catină) bogate în glucoza şi fructoză. Baza alimentaţiei zilnice trebuie să fie reprezentată în proporţie de 50% de carbohidraţii complecşi bogaţi în fibre şi complex de vitamine B (cereale integrale, germeni de grâu, orez brun). 'În timp ce alimentele mai sus menţionate sunt bogate în nutrienţi, care reduc semnificativ incidenţa atacului de panică, există câteva ingrediente alimentare care agravează şi favorizează anxietatea. Realitatea este că aceste substanţe fac parte într-o anumită măsură din dieta fiecărui individ', a subliniat nutriţionistul.

Alcoolul și cafeaua, eliminate treptat

Potrivit ei, alcoolul creşte hiperactivitatea sistemului nervos central şi implicit gradul de agitaţie, stres şi irascibilitate al persoanei cu astfel de tulburări; cafeina, ca şi alcoolul, acţionează că excitant nervos, însă o încetare bruscă a consumului de cafea sau ceai pot induce, de asemenea, atacul de panică datorită stării de oboseală şi iritaţie date de absenţa cafeinei. Aşadar, reducerea aportului de cafeină trebuie făcută treptat, prin eliminarea cafelei clasice şi înlocuirea ei cu una fără cafeină, ceai negru etc. Lygia Alexandrescu arată că al treilea element de eliminat din dietă este zahărul, care nu conţine nutrienţi, însă este bogat în calorii. Zahărul creşte nivelul glicemiei, ceea ce induce hiperactivitate şi implicit tulburări emoţionale la persoanele anxioase. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News