Tănase Stamule (PNL) afirmă că România îşi mai permite subvenţia la energie pentru cel mult încă o iarnă, după efortul depus în acest an.
Publicitate
Întrebat ce se întâmplă cu încălzirea în iarna viitoare, Tănase Stamule a avertizat că România s-ar putea să nu îşi permită subvenţia, dacă temperaturile vor fi extrem de scăzute.
"Cu încălzirea la iarnă depinde cum ne încadrăm în deficit. Depinde cum va evolua preţul energiei la nivel internaţional. Asta e realitatea. Trebuie să spunem cetăţenilor că costă curentul de 10 ori mai mult decât plătesc ei, iar Guvernul, pentru că şi-a asumat asta, subvenţionează preţul. O iarnă. Că mai mult nu ne permitem ca ţară. Sau o iarnă şi jumătate, adică atât cât a fost anul ăsta şi iarna viitoare.
De ce să nu spunem adevărul? Trebuie să ne rugăm pentru o iarnă cât mai blândă, pentru că altfel factura poate să explodeze. Discuţiile astea la nivelul Europei, cu gestionarea temperaturii în casă, nu sunt făcute aiurea, ca să le luăm noi în glumă. Deci preţul la energie, din cauza deficitului de producţie şi tot felul de motive de piaţă distorsionată, a dus la o creştere uriaşă a preţurilor", a spus Tănase Stamule într-un interviu exclusiv pentru DC NEWS.
"Deci practic România poate să compenseze maximum un an jumătate?", a intervenit Bogdan Chirieac.
"Vă daţi seama, dacă noi continuăm compensarea asta sine die, banii devin deficit. Creşti datoria publică şi costul datoriei publice. De unde să subvenţionăm? Trăim vremuri complicate şi este corect să fim solidari. Asta este explicaţia pentru utilitatea acestei mari coaliţii", a mai precizat liberalul.
"Chiar dacă începem să montăm panouri solare şi să aducem noile tehnologii, durează un an, un an şi jumătate până le instalăm. Evaluarea specialiştilor este că la anul în toamnă se va echilibra producţia, astfel încât preţurile să îşi revină. Dilema este cum rezistăm ca societate până atunci. Economic e simplu, ai tăiat şi nu mai dai subvenţii. Dar social, politic, trebuie să găsim soluţii, astfel încât după această perioadă cetăţenii să simtă că pot supravieţuiască. Dacă le dai oamenilor 3000-4000 lei pe lună facturi, nu vor plăti, vor ieşi în stradă şi probabil vor avea opţiuni politice mai extreme", a încheiat Tănase Stamule.
"Întrucât Rusia a suspendat deja parţial sau integral aprovizionarea cu gaz către 12 state membre UE, trebuie să ne pregătim cu toţii pentru situaţia cea mai rea", a declarat Ursula von der Leyen într-un interviu pentru ziarul spaniol El Mundo.
Rusia a suspendat recent livrările de gaz către mai multe state UE, între care Polonia, Bulgaria şi, sâmbătă, către Letonia, pentru refuzul lor de a plăti în ruble pentru aceste livrări.
Exigenţele de plată în ruble sunt legate de tentativele Kremlinului a de a uşura impactul sancţiunilor occidentale asupra Rusiei din cauza invadării Ucrainei.
Rusia a diminuat şi livrările către Germania, principala putere economică a UE, din cauza unor aşa-zise lucrări de mentenanţă, gest perceput drept o replică la sancţiunile occidentale.
Preocupările tot mai mari privind criza energetică au determinat blocul comunitar să convină săptămâna trecută asupra unui plan de urgenţă pentru această iarnă. Aceste măsuri "ne vor ajuta să ne satisfacem nevoile de aprovizionare pentru iarnă", a spus Ursula von der Leyen.
"În doar o săptămână, UE a convenit să facă un pas decisiv şi fără precedent pentru a contracara ameninţarea lui (Vladimir) Putin de a tăia complet aprovizionarea cu gaz", a spus ea, referindu-se la preşedintele rus.
Spania, la fel ca alte state UE, s-a opus iniţial planului de urgenţă, dar în cele din urmă l-a aprobat după ce şi-a asigurat unele concesii.
Von der Leyen, care a răspuns pe e-mail întrebărilor El Mundo, a salutat decizia guvernului spaniol. "Încă o dată, aici este vorba despre solidaritate europeană", a afirmat ea, potrivit Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu