Tricolorul, cu benzile sale albastre, galbene și roșii, are o istorie bogată, fiind prezent pe steaguri și stindarde încă din Evul Mediu. Momentul crucial al consacrării sale ca simbol național a fost Revoluția Română din 1848, când tricolorul a fost adoptat ca steag oficial al românilor. De atunci, drapelul a cunoscut anumite modificări de-a lungul timpului, dar culorile au rămas neschimbate, devenind o emblemă recunoscută a poporului român.
Cele trei culori ale drapelului nu sunt simple elemente decorative, ci au o semnificație profundă:
- Albastrul simbolizează cerul senin, libertatea, speranța și idealurile spre care ne îndreptăm.
- Galbenul, culoarea soarelui, reprezintă bogăția pământului românesc, prosperitatea și optimismul pentru viitor.
- Roșul, culoarea sângelui vărsat de eroii neamului pentru apărarea patriei, ne amintește de sacrificiile făcute pentru independență și unitate națională, dar și de curajul și dragostea de țară a românilor.
Ziua Drapelului Național, instituită prin lege în 1998, este o zi a reflecției și a patriotismului. Această zi va fi sărbătorită miercuri, în Bucureşti, printr-o ceremonie publică ce va avea loc în Piaţa Tricolorului, în faţa Palatului Cercului Militar Naţional.
Potrivit unui comunicat al MApN, transmis Agerpres, ceremonia din Capitală va începe la ora 10,00.
În cadrul evenimentului, organizat de Ministerul Apărării Naţionale împreună cu Instituţia Prefectului Capitalei şi Primăria Municipiului Bucureşti, Drapelul Naţional va fi binecuvântat de un preot militar şi va fi ridicat pe catargul din piaţă în acordurile Imnului Naţional al României.
Tricolorul românesc, emblemă a identității și unității poporului nostru, are o istorie bogată, marcată de momente semnificative ce reflectă evoluția țării și aspirațiile românilor.
Primii pași. Anul 1834 marchează un moment crucial: sub domnia lui Alexandru D. Ghica, tricolorul este adoptat ca drapel de luptă în Țara Românească, având culorile roșu, albastru și galben, dar cu o dispunere diferită de cea actuală. Un an mai târziu, ordinea culorilor este schimbată, galbenul fiind plasat în centru. Importanța tricolorului crește semnificativ în 1859, când Alexandru Ioan Cuza îl decretează ca drapel oficial al Principatelor Unite. Cuza subliniază rolul fundamental al tricolorului ca simbol al familiei, pământului natal și al valorilor fundamentale precum devotamentul, credința, ordinea și disciplina: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.
Tricolorul pe câmpul de luptă. De-a lungul istoriei, tricolorul a însoțit soldații români pe câmpul de luptă, devenind un simbol al curajului, patriotismului și sacrificiului. Războiul de Independență din 1877-1878 a demonstrat eroismul ostașilor români, stimulați de tricolorul național, simbol al libertății și al apărării patriei. Primul Război Mondial a adus jertfe pentru apărarea drapelului de luptă, drapelul fiind văzut ca simbol al datoriei patriotice și al onoarei militare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, drapelele unităților evidențiate în luptă au primit decorații pentru acțiunile de pe frontul de vest.
Perioada comunistă și Revoluția. Instaurarea regimului comunist a adus cu sine interzicerea însemnelor Regatului și impunerea unei noi steme a Republicii, cu elemente sovietice, rupte de tradiția românească. Revoluția din 1989 a marcat un moment de turnură: începând cu 17 decembrie 1989, la Timișoara, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, un gest simbolic ce a marcat sfârșitul regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 a reafirmat tricolorul ca drapel național al României, cu culorile așezate vertical: albastru, galben, roșu.
Tricolorul astăzi. Tricolorul românesc este prezent astăzi pe edificiile publice, în sediile instituțiilor, la punctele de frontieră, pe aeroporturi și pe navele românești. Arborarea sa are loc cu prilejul sărbătorilor naționale, festivităților oficiale, vizitelor șefilor de stat, ceremoniilor militare, competițiilor sportive și campaniilor electorale.
Tricolorul românesc este mai mult decât un simplu drapel. Este o emblemă a istoriei noastre comune, a valorilor fundamentale și a aspirațiilor spre un viitor mai bun. Să îl cinstim cu respect și să îl transmitem generațiilor viitoare ca simbol al identității și unității naționale!
Cum a ajuns un cântec patriotic să fie folosit de propaganda comunistă
"Tricolorul", cunoscut și sub denumirea de "Trei culori", a fost imnul național al Republicii Socialiste România din 1977 până la Revoluția din 1989. A fost înlocuit cu "Deșteaptă-te, române!", un cântec patriotic compus în timpul Revoluției de la 1848.
Deși are același titlu și aceeași linie melodică precum piesa originală compusă de Ciprian Porumbescu, textul imnului comunist a fost modificat semnificativ pentru a reflecta ideologia socialistă a regimului.
Versurile originale, care evocau o istorie glorioasă a luptelor românilor pentru libertate și unitate națională, au fost înlocuite cu altele ce glorificau Partidul Comunist Român, conducerea lui Nicolae Ceaușescu și "construcția socialismului":
Sîntem un popor în lume
Strîns unit și muncitor,
Liber, cu un nou renume
Și un țel cutezător.
Azi partidul ne unește
Și pe plaiul românesc
Socialismul se clădește
Prin elan muncitoresc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
