Trei prelevări de organe la Spitalul Judeţean Timişoara, de la începutul anului
La Centrul de prelevare de organe din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara au avut loc, de la începutul anului, trei astfel de intervenţii, de trei ori mai puţine decât în urmă cu opt ani, când în primele două luni ale anului au fost efectuate 10 prelevări de organe.
Coordonatorul Centrului de prelevare din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, Claudiu Macarie, a declarat, pentru AGERPRES, că activitatea de prelevare depinde de acordul familiei sau al aparţinătorilor subiectului de la care se face prelevarea pentru fiecare organ sau ţesut prelevat.
"Centrul nostru de prelevare este funcţional, de la începutul anului s-au efectuat trei prelevări. Depinde de acordul familiei ce organe se prelevează, pentru că familia trebuie să-şi dea acordul pentru fiecare organ sau ţesut în parte şi depinde cine ce oferă - organe solide sau organe şi ţesut. Nu decidem noi ce se prelevează. (...) De-a lungul timpului, la noi s-au făcut prelevări de ficat, rinichi, pancreas, pulmon, cord, ţesuturi", a afirmat Claudiu Macarie.
Cu toate că, de la începutul anului, s-au realizat doar trei prelevări de organe, Claudiu Macarie susţine că rata de acord a familiei nu a scăzut şi că, dimpotrivă, anul acesta se marchează o creştere a activităţii faţă de ultimii anteriori, iar echipa de prelevare este completă.
"Anul acesta se revine, nu a scăzut rata de acord. Echipa pentru prelevare este suficientă. Orice structură acreditată pentru activitatea de prelevare trebuie să aibă minimum doi oameni - coordonatorul de transplant şi medicul ATI, cel care se ocupă efectiv de partea medicală a problemei, este persoana responsabilă de identificarea şi managementul donatorului de organe, menţinerea lui până la terminarea activităţii de prelevare", a explicat Claudiu Macarie.
Anul 2011 a înregistrat o explozie a prelevărilor de organe la Spitalul Judeţean Timişoara.
Şeful Clinicii de Anestezie, Terapie Intensivă a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe, Dorel Săndesc, explica atunci, pentru AGERPRES, că acest lucru s-a datorat schimbării mentalităţii familiilor celor aflaţi în moarte cerebrală.
"Cu toţii voiau să-şi ia acasă mortul întreg, fără să lipsească ceva din el. După mediatizarea subiectului (în care familiile au aflat că prelevarea nu presupune 'măcelărirea' cadavrului, ci o simplă cicatrice abdominală - n.r.), în anul 2009, am avut două cazuri în care şi-au dat acordul spre prelevare, pentru ca în 2011, din 15 cazuri de morţi cerebrale, zece aparţinători să-şi dea acordul pentru prelevare", a spus Dorel Săndesc.
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat, în luna august, că toate spitalele judeţene vor trebui să aibă, începând cu 15 septembrie, câte un centru de prelevare de organe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
