Trudeau refuză ''să dezbată'' locul monarhiei, în timp ce mai multe țări din Commonwealth fac pași către republică
Premierul canadian, Justin Trudeau, a refuzat duminică să redeschidă dezbaterea constituţională privind locul monarhiei britanice, al cărei suveran este automat şeful statului Canada, scrie AFP.
"Pentru mine, nu este o prioritate. Nici măcar nu este ceva ce intenţionez să dezbat'" a declarat şeful guvernului canadian într-un interviu acordat Radio-Canada la Londra, în ajunul funeraliilor reginei Elisabeta a II-a.
"A face o schimbare atât de profundă într-un sistem care este printre cele mai bune, cel mai stabil din lume, pentru mine, acum, nu este o idee bună", a subliniat Justin Trudeau, evocând "un moment complex şi complicat".
Fostă colonie britanică devenită independentă în 1867, Canada este o monarhie constituţională cu suveranul Regatului Unit ca şef de stat. Prin urmare, în prezent Charles al III-lea este oficial "regele Canadei".
Odată cu decesul Elisabetei a II-a, dezbaterea asupra locului monarhiei a fost relansată. Potrivit unui sondaj Ipsos realizat pentru Global News, 58% dintre canadieni doresc un referendum legat de actualul statut al ţării.
Este o creştere de cinci puncte într-un an, potrivit acestui sondaj publicat vineri care mai relevă că doar 44% dintre canadieni spun că au o opinie favorabilă despre Charles al III-lea.
În parlamentul federal, separatiştii din Quebec au cerut recent ruperea legăturilor cu Coroana britanică, în timp ce opoziţia de stânga a NPD, fără a o face o prioritate, doreşte abolirea monarhiei.
Pentru Justin Trudeau, însă, monarhia constituţională oferă "o stabilitate remarcabilă" pentru vremurile noastre. "Este un sistem care funcţionează, într-o eră în care vedem că instituţiile noastre democratice şi democraţiile noastre din întreaga lume se prăbuşesc puţin", a premierul canadian care a discutat sâmbătă cu regele Charles al III-lea.
"Am trăit prin dezbateri constituţionale. Schimbarea sistemului nostru de guvernare, în orice moment, este dificilă", a subliniat premierul canadian, făcând aluzie în special la cele două referendumuri privind independenţa Quebecului (1980 şi 1995).
El însuşi fiul unui prim-ministru canadian, Justin Trudeau a întâlnit-o de mai multe ori pe regina Elisabeta a II-a încă din copilărie. După decesul ei, el a mărturisit, cu lacrimi în ochi, că suverana "a fost una din persoanele sale preferate din lume" şi că sfaturile ei îi "vor lipsi enorm".
Până acum, știm că cel mai categoric a fost premierul din Antigua și Barbuda, care a declarat că va cere un referendum pentru ca țara să devină republică în termen de trei ani, după moartea Reginei Elisabeta a II-a.
În plus, premierul din Noua Zeelandă a declarat că ţara sa va deveni republică în timpul vieţii sale, iar Australia intenționează să nu mai emită bancnote cu portretul prințului Charles, notează Agerpres.
Istoricul Filip Iorga: Personalitatea Reginei Elisabeta a II-a doar a amânat și a descurajat aceste acțiuni, dar ele au existat
„Regina Elisabeta a II-a, prin lungimea domniei ei și prin consistența personalității ei, a fost un liant, atât în interiorul Marii Britanii, cât și în interiorul Commonwealth-ului. E clar că acum vor apărea astfel de încercări de schimbare, de altfel, dacă ne uităm cum a mers istoria Europei și a lumii, în ultimele 200 de ani, dar în special în ultima sută de ani, vedem că e un proces evident de scădere a numărului de monarhii.
Personalitatea Reginei Elisabeta a II-a doar a amânat și a descurajat aceste acțiuni, dar ele au existat. Ne amintim că a existat un referendum chiar în interiorul Marii Britanii, în Scoția, pentru independență. Chiar dacă nu a avut succes, în Scoția există, în continuare, o mișcare independentistă foarte puternică. În plus, o dată cu moartea Reginei, nu știm dacă scoțienii ar renunța la monarh. Ideea lor, la referendumul trecut, era să existe totuși o uniune, întrucât se vorbea despre Regina Elisabeta ca fiind inclusiv regina Scoției, chiar dacă țara ar fi fost independentă. În cazul lui Charles nu știm ce s-ar întâmpla.
A fost un referendum și în Australia, nici acolo nu a avut succes, îmi amintesc că diverse vedete australiene s-au raliat atunci celor două tabere. Dar probabil vor exista în continuare astfel de inițiative”, a declarat Filip Iorga, pentru redacția DC News.
Ce poate face Charles?
„Charles este rege constituțional, ceea ce înseamnă că nu poate face, de fapt, mare lucru. Poate să încerce să fie un demn continuator al mamei lui, poate să încerce să fie un rege constituțional bun, să nu-și încalce atribuțiile, să nu facă niciun fel de comentariu care nu-și are locul, poate să continue această atitudine ne apropiere de supuși, de cetățeni, pentru că lumea nostră este din ce în ce mai egalitară și se așteaptă chiar și de la regi și regine să fie foarte apropiați de popor. Ați văzut deja că, în fața Palatului Buckingham, Charles a dat mâna cu oamenii, s-a îmbrățișat cu ei, chiar a fost sărutat de o doamnă din public... e o diferență importantă față de mama lui. Regina Elisabeta nu se pupa cu nimeni în fața Palatului Buckingham.
Eu ce aș face ar fi să călătoresc, aș merge în Canada, în Australia, în Noua Zeelandă, precum și în celelalte locuri. Aș încerca să fiu cât mai apropiat și cât mai prietenos, rămânând în limitele funcțiunii unui monarh constituțional și aș încerca să le prezint oamenilor din acele regiuni avantajele apartenenței la Commonwealth. În fond, sunt destule avantaje... gândiți-vă ce înseamnă să aveți un pașaport britanic, gândiți-vă totuși că e onorant pentru un australian, pentru un canadian, pentru un neo zeelandez să fie și supus al monarhului Marii Britanii. E o mare familie acolo și sunt tradiții seculare la care cred eu că multora le va fi greu să renunțe”, a continuat istoricul Filip Iorga.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
