Trump spune că vrea ca SUA să cumpere o țară. Care sunt motivele și planurile președintelui ales

Președintele ales Donald Trump și-a reînnoit interesul de a cumpăra Groenlanda, susținând că apartenența insulei la Statele Unite este o „necesitate absolută” pentru protejarea „securității naționale și a libertății” la nivel global.

Trump a făcut această declarație fermă duminică seara, când a anunțat numirea lui Ken Howery, co-fondator al PayPal, drept ambasador al SUA în Danemarca. Howery a mai deținut funcția de ambasador al SUA în Suedia între 2019 și 2021.

„În scopul securității naționale și al libertății la nivel global, Statele Unite ale Americii consideră că deținerea și controlul asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută”, a scris Trump pe Truth Social.

Trump a exprimat interesul de a cumpăra Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei, în timpul primului său mandat prezidențial.

Autoritățile daneze l-au respins public, reiterând că insula este „deschisă pentru afaceri, nu la vânzare”, înainte ca vreo discuție să poată avea loc.

Interesul lui Trump pentru achiziționarea Groenlandei vine în contextul unor comentarii recente despre extinderea teritorială, inclusiv invadarea Mexicului și transformarea Canadei într-un stat american, prezentată ca o simplă glumă în online. De asemenea, el a amenințat cu reînnoirea controlului american asupra Canalului Panama.

Deși a speculat public despre extinderea teritoriului SUA, Trump nu a prezentat un plan concret pentru acest lucru sau nu a dezvăluit cât ar plăti America pentru astfel de achiziții.

Institutul Charters Cities, o organizație nonprofit din Washington DC care a analizat posibilitatea achiziționării Groenlandei, susține că o astfel de cumpărare este puțin probabilă, decât dacă SUA ar face o ofertă atractivă pentru toți groenlandezii, cum ar fi oferirea a 500 de miliarde de dolari împărțiți în mod egal între toți cetățenii.

69% dintre groenlandezi susțineau în 2019, în timpul mandatului Trump, o cooperare mai strânsă cu SUA

În 1946, SUA au oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur pentru Groenlanda, sumă care, ajustată pentru inflație, ar echivala cu aproximativ 1,4 miliarde de dolari în 2019.

Totuși, evaluarea nu include resursele naturale sau importanța diplomatică pe care Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, o are în prezent, conform celor de la Times Now News.

Groenlanda, care se întinde pe 2,16 milioane de kilometri pătrați, este o zonă bogată în minerale, aproape complet acoperită cu plăci de gheață, și deține o valoare strategică importantă pentru rutele comerciale, interesele militare și suveranitatea în Arctica.

Deși Trump este interesat de beneficiile pe care le-ar aduce controlul american asupra Groenlandei, nu este clar cum ar reacționa publicul groenlandez la o astfel de achiziție.

Potrivit Institutului Charters Cities, groenlandezii au fost în mare parte susținători ai independenței față de Danemarca, un sondaj din 2019 indicând că două treimi dintre cetățeni „susțineau independența totală”.

Un alt sondaj, realizat doi ani mai târziu, a sugerat că 69% dintre groenlandezi susțineau o cooperare mai strânsă cu SUA.

Institutul Charters Cities afirmă că, având în vedere susținerea publicului pentru independență, este puțin probabil ca groenlandezii să sprijine o cumpărare a insulei de către America.

Totuși, organizația a sugerat că o plată semnificativă, care ar pune bani în buzunarele fiecărui cetățean, „ar putea schimba câteva păreri”.

Analiștii, propunând o ofertă ipotetică, au sugerat o cumpărare de 500 de miliarde de dolari, împărțită egal între toți groenlandezii – ceea ce ar oferi fiecărui cetățean un cec de aproximativ 8,7 milioane de dolari – ar putea fi suficient pentru a face oferta mai atrăgătoare.

"Vom cere ca acest Canal (din Panama) să ne fie returnat, în întregime, rapid și fără îndoială"

Interesul lui Trump de a cumpăra Groenlanda vine în contextul în care președintele ales și-a exprimat și dorința de a prelua controlul asupra Canalului Panama.

Duminică, Trump a acuzat Panama că percepe taxe excesive pentru utilizarea acestui pasaj din America Centrală, atrăgând un reproș sever din partea președintelui panamez Jose Raul Mulino.

Vorbind în fața unei mulțimi de susținători în Arizona, Trump a spus că nu va permite ca acest canal să ajungă în „mâinile greșite”, avertizând cu privire la o posibilă influență chineză asupra acestuia.

După eveniment, el a postat o imagine pe Truth Social cu un steag american fluturând deasupra unei porțiuni înguste de apă, comentând: „Bine ați venit la Canalul Statelor Unite!”

„A auzit cineva vreodată de Canalul Panama?” a spus Trump la AmericaFest, un eveniment anual organizat de Turning Point, un grup conservator aliat. „Pentru că suntem furați la Canalul Panama la fel cum suntem furați peste tot.”

Comentariile lui Trump au subliniat o schimbare așteptată în diplomația SUA. Președintele ales nu s-a ferit niciodată să amenințe aliați și să folosească un limbaj belicos în relațiile cu omologii săi.

„A fost dat Panama și oamenilor din Panama, dar are niște condiții”, a spus Trump despre canal, care a fost odată în proprietatea Statelor Unite, dar a fost transferat Panama cu decenii în urmă.

„Dacă principiile, atât cele morale, cât și cele legale, ale acestui gest de a da nu sunt respectate, atunci vom cere ca acest Canal să ne fie returnat, în întregime, rapid și fără îndoială”, a completat Donald Trump.

Într-un mesaj înregistrat transmis duminică după-amiază de președintele Panama, Mulino a spus că independența Panama este non-negociabilă și că Republica Populară Chineză nu are nicio influență asupra administrării canalului. El a apărat și taxele pe care Panama le percepea pentru utilizarea canalului, spunând că acestea nu erau stabilite „la întâmplare”.

China nu controlează sau administrează canalul, dar o subsidiară a companiei CK Hutchison Holdings din Hong Kong gestionează de mult timp două porturi situate la intrările din Caraibe și Pacific ale canalului.

Canalul a fost în mare parte construit de Statele Unite și administrat împreună cu teritoriul înconjurător timp de decenii. Însă, în 1977, SUA și Panama au semnat două acorduri care au deschis calea pentru transferul canalului în control total panamez.

Statele Unite au predat controlul asupra canalului în 1999, după o perioadă de administrare comună.

„Fiecare metru pătrat din Canalul Panama și zona înconjurătoare aparține Panamei și va continua să aparțină (Panamei)”, a spus Mulino în declarația sa, care a fost publicată pe X.

Trump a răspuns apoi lui Mulino: „Vom vedea asta!”

Drumul navigabil, care permite trecerea a până la 14.000 de nave pe an, reprezintă 2,5% din comerțul global pe cale maritimă și este esențial pentru importurile SUA de automobile și bunuri comerciale transportate cu nave container, precum și pentru exporturile SUA de mărfuri, inclusiv gaz natural lichefiat.

Nu este clar cum intenționează Trump să recâștige controlul asupra canalului, iar în cazul în care ar încerca să revendice trecerea, nu ar avea nicio cale de recurs în cadrul dreptului internațional, conform Daily Mail.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News