Trump versus comerțul global: Perspectiva economică pentru 2025

Economia globală intră în noul an cu tensiuni geopolitice în creștere, care planează asupra perspectivelor sale, în timp ce principalele bănci centrale ale lumii încearcă să reducă ratele dobânzilor după cel mai grav șoc inflaționist din ultimele decenii.

Cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă se preconizează a fi unul care va domina agenda economică. Tensiunile comerciale globale se profilează la orizont, pe măsură ce președintele ales amenință cu impunerea unor tarife generale asupra importurilor în SUA.

Economia Marii Britanii se clatină, în timp ce presiunile inflaționiste persistă. Cele mai mari economii ale zonei euro sunt afectate de tulburări politice. Beijingul luptă pentru a revigora economia Chinei, în timp ce țările din sudul global se confruntă cu creșterea vertiginoasă a plăților dobânzilor pentru datorii.

Războaiele comerciale Trump 2.0

Victoria categorică a lui Trump a ridicat perspectiva unor confruntări globale de o amploare mult mai mare decât în primul său mandat, când ciocnirile cu China au perturbat comerțul mondial. Cu toate acestea, mulți economiști sunt optimiști că el se va opri înainte de a utiliza pe deplin arsenalul de amenințări făcute în campania electorală, care au inclus tarife la import de până la 60% pentru China și până la 20% pentru inamicii și aliații Americii deopotrivă.

Totodată, Trump a ameninţat că va relua controlul SUA asupra Canalului Panama, pe care America l-a administrat timp de decenii înainte de a-l preda către Panama în 1999. Președintele ales a spus că această ţară din America Centrală, cu care SUA au relaţii diplomatice din 1903, "ne fură pe Canalul Panama, cu mult peste cât putem să ne imaginăm".

El a acuzat că soldaţi chinezi operează ilegal Canalul, dar şi faptul că "Statele Unite investesc miliarde de dolari în bani pentru 'reparaţii', dar nu au absolut nimic de spus despre 'nimic' ". Acesta este nemulțumit și de taxarea prin care trec navele americane, iar reluarea controlului asupra Canalului ar putrea declanșa noi crize politice și fluctuații în economie.

Promisiunile președintelui ales de a reduce taxele pentru afaceri și reglementările au alimentat speranțele investitorilor pentru o creștere spectaculoasă a pieței bursiere americane, însă există temeri că aceste măsuri ar putea crea un deficit semnificativ în bugetul federal al SUA. Gospodăriile afectate de taxe mai mari pe importuri ar putea, de asemenea, alimenta inflația.

În alte părți, tensiunile rămân ridicate, cu conflicte în Ucraina și Orientul Mijlociu, în timp ce incertitudinea politică crește în nucleul zonei euro, unde guvernele din Franța și Germania se confruntă cu presiuni tot mai mari.

Inflația persistentă

Cele mai puternice bănci centrale ale lumii au început să reducă ratele dobânzilor în 2024, după ce inflația a scăzut mai rapid decât se așteptau. Principala preocupare pentru anul următor va fi cât de mult vor mai scădea costurile împrumuturilor, pe fondul temerilor legate de presiunile inflaționiste persistente și perspectivele de creștere economică.

Banca Angliei a semnalat o abordare graduală, după ce a prognozat că inflația va rămâne peste ținta sa de 2% până în 2027. Inflația generală a scăzut de la un vârf de 11,1% în a doua jumătate a anului 2022 și a coborât temporar sub 2% în septembrie 2024, dar a revenit la 2,6%, potrivit The Guardian. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News