Tudorel Toader propune ca ministrul Justiției să fie cel care îl numește pe procurorul european, potrivit unui proiect de lege privind instituirea Parchetului European (EPPO), publicat pe site-ul ministerului.
Propunerile României pentru funcţiile de procuror european ar urma să fie făcute de ministrul Justiţiei.
Proiectul de lege privind unele măsuri pentru aplicarea de către România a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO),publicat pe site-ul Ministerului Justiției.
Articolul 1
Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de procuror european
1) Ministrul justiției desemnează trei candidați în numele României în vederea numirii, de către Consiliului Uniunii Europene, în funcția de procuror european, în condițiile articolului 16 din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).
2) Candidații în numele României pentru funcția de procuror european sunt selectați în urma unui interviu în fața unei comisii de selecție prezidată de ministrul justiției și din care fac parte:
- un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia;
- un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de procurorul general al acestui parchet;
- un specialist în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, desemnat de ministrul justiției;
- un specialist în resurse umane, desemnat de ministrul justiției.
3) Pot participa la interviu procurori sau judecători cu minimum 15 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și care dispun de experiență relevantă în ceea ce privește sistemul juridic românesc, urmărirea sau judecarea infracțiunilor financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală.
[citeste si]
4) Comisia prevăzută la alin. (2) este convocată de ministrul justiției. În termen de 5 zile de la convocare, comisia, prin grija secretariatului acesteia, asigurat de Ministerul Justiției, publică anunțul privitor la selecția candidaților în numele României pentru funcția de procuror european pe paginile de internet ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În anunț sunt indicate cerințele prevăzute pentru ocuparea acestei funcții, documentația ce trebuie prezentată, data și locul desfășurării interviului, termenul până la care pot fi depuse candidaturile.
5) În termen 5 zile de la data interviului, comisia selectează trei candidați, care vor fi incluși în lista cu trei candidaturi pe care ministrul justiției o va înainta Consiliului Uniunii Europene. Lista este publicată pe site-ul Ministerului Justiției. Procesul-verbal încheiat ca urmare a procedurii de selecție a candidaților și de stabilire a conținutului listei de candidaturi se motivează.
Articolul 2
Numărul și organizarea procurorilor europeni delegați în România
În condițiile articolului 13 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), procurorul-șef european aprobă numărul procurorilor europeni delegați în România și modul de organizare a acestora, după consultarea și ajungerea la un acord cu ministrul justiției.
La nivel intern, ținând seama de decizia procurorului-șef european, ministrul justiției stabilește prin ordin organizarea teritorială a procurorilor europeni delegați în România.
Articolul 3
Desemnarea de către România a candidaților pentru funcția de procuror european delegat
Ministrul justiției comunică procurorului-șef european, în vederea numirii de către Colegiul Parchetului European, în condițiile articolului 17 din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), numele persoanelor desemnate de România pentru funcția de procuror european delegat.
Persoanele desemnate de România pentru funcția de procuror european delegat sunt selectate în condițiile prevăzute la articolul 1 alin. (2) - (5), care se aplică în mod corespunzător.
La interviul în vederea desemnării pentru funcția de procuror european delegat pot participa procurori cu minimum 12 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și care dispun de experiență practică relevantă în ceea ce privește sistemul juridic românesc.
Articolul 4
Drepturile și statutul procurorului european în numele României
Procurorul european în numele României beneficiază de drepturile prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).
La data numirii în funcția de procuror european, persoana este eliberată din funcția de procuror sau judecător. Procurorul european în numele României are dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul de judecător sau procuror deținut anterior.
Perioada în care o persoană exercită funcția de procuror european constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.
Dispozițiile prezentului articol se aplică și procurorului european în numele României numit procuror-șef european adjunct, precum și în cazul în care un procuror sau judecător român este numit în funcția de procuror-șef european.
Articolul 5
Drepturile și statutul procurorilor europeni delegați în România
De la data numirii în funcția de procuror european delegat și până la data eliberării din această funcție, procurorii europeni delegați în România sunt și rămân procurori în înțelesul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, republicată, și beneficiază de toate drepturile prevăzute de legea română, inclusiv cele de natură salarială și de securitate socială, în condițiile prevederilor art. 96 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), care prevalează asupra oricăror dispoziții contrare din legile interne.
Articolul 6
Normele procesual penale aplicabile
În cazul infracțiunilor care sunt de competența Parchetului European (EPPO), dispozițiile Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) se completează cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 7
Alte dispoziții
Procurorul european numit în numele României, inclusiv în cazul în care este numit procuror-șef european adjunct, precum și procurorul-șef european de cetățenie română au dreptul la pașaport diplomatic.
Dispozițiile Legii nr. 105/2012 privind detașarea experților naționali la instituțiile și organismele Uniunii Europene și ale art. 111 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în cazul experților naționali detașați în condițiile articolului 98 din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News