Tulcea: Împletiturile din papură, un meşteşug predat tinerelor generaţii

În vârstă de 66 de ani, ea a declarat pentru Agerpres că a învăţat să lucreze papura la vârsta de 15 ani, după ce a absolvit opt clase şi a fost angajată la secţia de împletituri din papură care exporta obiectele realizate în satul tulcean şi care s-a închis în anul 1990.

"Aşa era pe atunci. Am fost ultima promoţie de opt clase, iar după ce am terminat şcoala am intrat la secţia de papură din comună, ca să-mi fac zestre, după cum era obiceiul. Primul produs realizat a fost un coşuleţ la care cred că am lucrat vreo trei zile", a afirmat Arion.

Ea a mai spus că împletitul în papură este o meserie "murdară", dar profitabilă.

"Până să ajungă papura gata de împletit, trebuie tăiată în baltă, lăsată la uscat acolo, apoi aleasă. Dintr-un fir de papură decojit, abia dacă foloseşti două foi. Trebuie să o laşi apoi în apă o noapte şi o zi să se înmoaie şi să o poţi lucra. E meserie murdară, dar bănoasă. Se caută coşuleţele din papură", a precizat Florica Arion.

Acum, ea împleteşte un coşuleţ din papură într-o jumătate de zi, iar în urma proiectelor la care a participat are diplomă de formator şi poate să predea meşteşugul împletitului în papură.

Principalul ei client este Primăria comunei Luncaviţa, care dăruieşte împletiturile din papură ca suveniruri oaspeţilor care trec prin localitate, astfel încât acestea au ajuns în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.

"Cumpărăm foarte multe obiecte realizate de tanti Florica. Cred că nu există capitală europeană în care să nu fi ajuns aceste obiecte. Le dăm suveniruri tuturor oaspeţilor noştri care, la rândul lor, vor să comande împletituri din papură pentru a le face altora cadou", a declarat primarul comunei Luncaviţa, Ştefan Ilie.

Florica Arion predă meşteşugul împletitului în papură şi copiilor de la şcoala din comuna Luncaviţa, astfel încât această tradiţie să nu se piardă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News