”Turbulențe” la Tarom. Cătălin Prunariu, noul director, primele declarații după preluarea funcției
Noul director al Tarom, Cătălin Prunariu, numit în funcție la începutul acestei luni, a anunțat un ambițios plan de redresare a companiei care a înregistrat pierderi în fiecare an, începând din 2007. Doar în prima jumătate a anului Tarom a înregistrat pierderi de 100 milioane de lei.
Într-un interviu pentru Antena 3, Prunariu a spus că se așteaptă ca până la finalul anului Tarom să transporte aproximativ 1,5 milioane de pasageri, dublu faţă de anul trecut, când traficul a fost restricționat din cauza pandemiei, dar la jumătate față de un an de vârf. Compania națională a primit avizul Ministerului Sănătății pentru a relua serviciu de catering la bord, suspendat din cauza COVID-19, a anunțat Cătălin Prunariu. Pentru a reduce pierderile, compania națională de transport aerian a închis toate agenţiile externe, în afară de cele din Chișinău şi Bruxelles, și a trimis 400 de angajaţi în şomaj tehnic, pe parcursul crizei pandemice, astfel încât fondul de salarii s-a redus cu 850 de mii de lei.
Prunariu mai anunță că Tarom va reduce numărul de zboruri spre Madrid, Roma sau Atena, ca urmare a cererii scăzute, dar va creşte numărul de curse charter spre destinaţii exotice, precum Egipt sau Madeira. Cel puţin şapte asemenea curse charter vor fi organizate zilnic, de pe Otopeni.
Cursele charter, vândute sub preț?
Tarom a avut în luna mai 40% capacitate de zbor și 76% din veniturile unui an normal. Se ridică întrebarea cum de apăreau pierderi când Tarom opera cu un grad de încărcare de 80%, când zbura întreaga flotă, charterele erau pline, iar numărul curselor charter era de câteva ori mai mare decât în prezent?
Explicația nu ar ține de disponibilizări, pentru că fondul de salarii reprezintă circa 15% din totalul cheltuielilor Tarom. Iar cei 300 de angajați care au intrat în șomaj tehnic aveau salarii mai mici decât șefii rămași la birou. De exemplu, unii dintre șefii agențiilor din străinătate erau rotiți în funcții de directori pentru a li se crește salariile și apoi se reîntorceau la poziția de șef de agenție, dar cu salariile mari de director. Prin închiderea agențiilor, conducerea acestora s-a reîntors la sediu pe aceleași salarii, așa că s-au făcut economii doar la cheltuielile curente și chiriile sediilor, nu și la salarii.
În 2019, an în care Tarom a zburat cu toată flota în curse regulate, dar și charter, s-au încasat din cursele charter doar 19 milioane euro. În anul 2021, cu o flotă operațională mai mică se speră că se vor încasa 50 mil de euro. Ar putea însemna asta că până acum se vindeau cursele sub preț?
Flota Tarom, la nivel de avarie până în 2023
Tarom ține la sol de aproape doi ani de zile cele nouă avioane ATR (șapte ATR 42-500 și două ATR 72-500 ) cheltuind cu menținerea lor în stare de navigabilitate, în loc să folosească cele două ATR 72-500, în condițiile traficului scăzut din pandemie.
Firma care trebuia să preia cele 9 avioane ATR seria 500 a intrat de un an în incapacitate de plată, iar Tarom plătește parcarea lor pe aeroportul Otopeni. La achiziționarea a două ATR 72-600 a renunțat fosta conducere. Tarom a întârziat și preluarea celor cinci Boeing 737 MAX, care trebuiau să vină în primăvara anului 2023, pentru toamna aceluiași an.
Până atunci se bazează pe Airbus 318, care au fost scoase la vânzare, considerându-se că sunt neprofitabile. În interiorul companiei Tarom se discută că firma plătește dobânzi și penalități la întârzieri de plată pentru aceste avioane, prezentate în presă ca fiind complet achitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
