Turcescu versus Meleșcanu sau miza externă a alegerilor din România

Mai mult, scandalul a fost declanșat într-un moment când se desfășoară un atac direct la integritatea statului unitar român, scrie prof. Mircea Coșea în editorialul pentru DCNews. Potrivit prof. Coșea, locul și rolul României în cadrul NATO nu se pot explica prin aportul ei militar, politic și economic, care sunt puțin semnificative. Declarațiile aliaților noștri, făcute de-a lungul timpului, arată că elementul cel mai credibil pe care România îl prezintă sunt serviciile secrete. Calitatea lor de excepție, ca și tradiția unor acțiuni de succes în zona Orientului Mijlociu, a fost des menționată și lăudată de aliați, iar rolul special ce i s-a acordat României la Summitul NATO, vis-a- vis de protecția informatică a Ucrainei, este o dovadă în plus.

Turcescu aruncă în aer credibilitatea serviciilor secrete românești

În contextul internațional extrem de tensionat, gafa electorală a lui Traian Băsescu a fost speculată și reorientată spre o țintă infinit mai importantă: siguranța statului și credibilitatea serviciilor secrete românești. Este Robert Turcescu o unealtă a acestei reorientări, se întreabă editorialistul DCNews? A fost folosit din interiorul sau din exteriorul țării?

Profesorul Mircea Coșea nu are răspuns la aceste întrebări, dar este cert că ”spovedania” lui Turcescu este extrem de dăunătoare pentru credibilitatea serviciilor secrete. Modul cum și-a regizat dl.Turcescu spovedania, cu intenția clară de  demonstrare a lipsei de profesionalism a serviciilor (vezi falsul grosolan al livretului și mai ales nerozia de care ar da dovadă serviciile plătind salarii pe fluturași), dar și lipsa de reacție a ministrului Apărării aruncă în derizoriu activitatea serviciilor, scrie Mircea Coșea.

Contrareacție: lansarea lui Teodor Meleșcanu

După ce președintele și unul din oamenii săi din mass media au pus în pericol interesul național, a urmat o contrareacție, consideră Mircea Coșea. Aceasta a constat în lansarea candidaturii lui Teodor Meleșcanu. Acțiunea de strângere de semnături a fost quasi-secretă, iar impresia pe care a lăsat-o a fost aceea a ”așteptării cu arma la picior”, pentru a folosi limbajul militar al celor care s-au ocupat de strângerea semnăturilor. S-a stat în așteptare, de parcă trebuia să se întâmple sau să nu se întâmple ceva pentru a scoate listele și a prezenta candidatul. Cred că ceea ce s-a întâmplat și a declanșat intrarea dlui. Meleșcanu în arenă este cazul deconspirării ofițerilor acoperiți, culminată de spovedania Turcescu, concluzionează Mircea Coșea.

Iată, integral, editorialul scris de prof. Mircea Coșea pentru DCNews:  

Turcescu versus Meleșcanu sau miza externă a alegerilor din România

    Vă propun o altă abordare a alegerilor prezidențiale din România prin prisma episodului Robert Turcescu și a înscrierii candidatului Teodor Meleșcanu.

    Vă avertizez că nu dispun de informații. Îmi bazez această abordare doar pe o analiză cronologică dar și logică a evenimentelor. Vă rog să tratați această abordare doar ca pe un punct de vedere strict personal și să-i acordați atenție doar în măsura în care vă interesează aplicarea teoriei probabilităților în politică.

   Iată care sunt elementele de la care plec în analiză :

1. Cine sau ce este garantul credibilității României ca partener și membru NATO ?

   Locul și rolul României în cadrul NATO nu se poate explica prin aportul ei militar, politic și economic. Din punct de vedere militar, prezența României pe diferite locații de război s-a dovedit utilă acțiunilor NATO, dar departe de a fi  comparabilă cu cea a Poloniei, de exemplu, datorită  în primul rând, slabei dotării cu echipament și tehnică de luptă. Din punct de vedere politic, unele nefericite inițiative ale guvernării Tăriceanu de retragere a trupelor din Afganistan ca și permanenta luptă dintre palate cu pericolele de instabilitate majoră create de acțiunile de demitere a președintelui nu pot, nici ele, susține credibilitatea. Economic, România nu este considerată un partener credibil, investițiile aliaților noștri fiind departe de a dovedi încrederea lor în mediul economic românesc.

  Declarațiile oficiale ale aliaților noștri, făcute de-a lungul timpului, arată că cel mai credibil element pe care România îl prezintă în relația sa cu aceștia sunt serviciile secrete. Calitatea lor de excepție ca și tradiția unor acțiuni de succes în zona Orientului Mijlociu a fost des menționată și lăudată de aliați, iar rolul special ce i s-a acordat României la Summitul de la Newport vis-a- vis de protecția informatică a Ucrainei este o dovadă în plus.

1. Cine este domnul Teodor Meleșcanu ?

 Domnul Teodor Meleșcanu este o personalitate importantă a scenei politice românești de după 1990. Diplomat de carieră încă înainte de această dată, experimentat în climatul diplomatic al  Națiunilor Unite și mai apoi ministru de externe este, poate, cel mai calificat diplomat român la această dată. Este, probabil, persoana ce cele mai extinse relații în diplomația internațională, beneficiind și de o serioasă experiență politică. Menționez  trei  momente importante pentru explicarea deciziei de a se înscrie în campania prezidențială. Primul este acela al numirii sale ca director SIE. O astfel de numire, a unei persoane la vârsta înaintată de șaptezeci de ani, nu se poate explica decât prin sprijinul și încrederea de care s-a bucurat din partea aliaților noștri. Evident, aliaților noștri nu le este indiferent cine conduce serviciul românesc de informații externe, mai ales într-o etapă de acutizare a problemelor geopolitice ale zonei. Numirea sa, în pofida vârstei, o interpretez și ca pe o perioadă de ” pregătire” pentru posibilitatea, în caz de nevoie, a trecerii sale pe o poziție și mai importantă. Indiscutabil, din punctul meu de vedere, dl. Meleșcanu se bucură de încredere în cancelariile aliaților noștri.  Al doilea este portretul robot pe care unul dintre cei mai prestigioși și ascultați analiști ai ” pieței electorale”, domnul Vasile Dâncu, l-a făcut  la un post TV, posibilului președinte al României. În mare parte, acest portret corespundea cu cel al candidatului Teodor Meleșcanu. Al treilea este modul în care s-au strâns semnăturile pentru această candidatură. Este greu de explicat cum  s-a procedat dacă ne gândim la  dificultățile enorme pe care candidații fără susținerea unor partide mari le-au avut pentru strângerea numărului necesar de semnături. Acțiunea a fost quasi-secretă, iar impresia pe care a lăsat-o a fost aceea a ” așteptării cu arma la picior” pentru a folosi limbajul militar al celor care s-au ocupat de strângerea semnăturilor. S-a stat în așteptare  de parcă trebuia să se întâmple sau să nu se întâmple ceva pentru a scoate listele și a prezenta candidatul. Cred că ceea ce s-a întâmplat și a declanșat intrarea dlui. Meleșcanu în arenă este cazul deconspirării ofițerilor acoperiți culminată de spovedania Turcescu.

1. Ce urmărește acțiunea deconspirării ofițerilor acoperiți ?

 Domnul Traian Băsescu cred că a utilizat ” dezbrăcarea publică” a candidaților ca o amenințare generică mizând pe sperietoarea securității. Domnia sa a crezut că alegătorii vor putea fi din nou manipulați aruncând anatema ” securistului” asupra unor candidați, evident doar prin crearea unei suspiciuni, știind că va face o greșeală fatală dacă va da și nume. Aluziile strecurate în aparițiile publice ar fi trebuit să-l țintească pe dl. Ponta. Cred că dl. Băsescu nu ar fi trecut niciodată de limita aluziilor fiind conștient de situația penală în care s-ar fi aflat dacă făcea nominalizări. Oricum, a fost o manevră condamnabilă și împotriva interesului național românesc prin atacarea doar  din motive electorale a serviciilor secrete actuale a căror existență și activitate este vitală statului român în condițiile geopolitice dar și în condițiile atacului direct la integritatea statului unitar român.

 A sugera că ofițerii serviciilor secrete actuale sunt ” oile negre” ale României este inadmisibil la nivelul poziției unui președinte de stat.

1. Cum să interpretăm spovedania dlui. Robert Turcescu ?

Gafa dlui. Traian Băsescu  de a ” dezbrăca” pe candidați este posibil să fi fost prinsă ” din zbor” de către interese interne sau externe de a ataca pilonul de credibilitate NATO al României, adică serviciile secrete.

Este evident că orice ” dezvăluire” în fața televizoarelor sau ale lui Dumnezeu ale dlui. Turcescu nu vor avea nici un efect asupra candidaților. Pe oameni îi interesează ceeace poate face candidatul pentru agenda cetățeanului, nicidecum gradul său de ofițer. Cazul Turcescu este însă  extrem de dăunător pentru credibilitatea serviciilor secrete. Modul cum și-a regizat dl.Turcescu spovedania cu intenția clară de  demonstrare a lipsei de profesionalism a serviciilor (vezi falsul grosolan al livretului și mai ales nerozia de care ar da dovadă serviciile plătind salarii pe fluturași) dar și lipsa de reacție a ministrului apărării aruncă în derizoriu activitatea serviciilor.

  Am convingerea că s-a petrecut un lucru grav. Gafa electorală a lui Traian Băsescu în dorința sa de a promova cu orice preț pe un anumit candidat a fost speculată și reorientată spre o țintă infinit mai importantă: siguranța statului și credibilitatea serviciilor secrete românești. Dl. Turcescu este o unealtă a acestei reorientări. A fost folosită din interiorul sau din exteriorul țării ? Nu știu.

  Știu însă că fără servicii secrete apte de a acționa la putere maximă, România este dezarmată în fața pericolelor care ne pasc, ca stat și națiune, din ce în ce mai evident și din interior și din exterior.

1. Ce rol are dl. Teodor Meleșcanu ?

 Dl. Teodor Meleșcanu nu poate spera la un rezultat bun în alegeri decât dacă se petrec puțin probabile schimbări radicale în menținerea în cursă a actualilor candidați. Domnia sa poate avea însă un rol important ca prin campania pe care o va face și prin statutul său de personalitate marcantă a elitei și politicii românești să apere prestigiul serviciilor secrete.

24/09/2014

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News